#astiu

• astiu — Formă veche, regională sau arhaică derivată din fondul lexical istoric, utilizată în trecut pentru a desemna o stare de certitudine, cunoaștere sau o persoană care deține o informație sigură, fiind strâns legată din punct de vedere etimologic de formele populare ale verbului 'a ști'. În anumite graiuri locale, termenul făcea referire la un indicator empiric, o dovadă clară sau o mărturie verbală nesmintită adusă în fața comunității.
• astiuz — Un termen extrem de rar, utilizat istoric sau în anumite comunități restrânse ca jargon profesional ori regionalism pentru a descrie un dispozitiv rudimentar de fixare, un cui special de lemn sau o pană de ajustare folosită în meșteșugurile tradiționale (tâmplărie, morărit). Reprezintă o piesă structurală mică ce servește la calibrarea sau blocarea unui mecanism simplu pentru a preveni jocul componentelor.