#deificare

• antropolatră — Femeie care divinizează sau adoră în mod exagerat omul ori natura umană; adeptă a antropolatriei. Ca adjectiv, descrie o persoană, o credință sau o doctrină care practică cultul omului ori care atribuie calități divine unei ființe umane, fenomen întâlnit istoric în deificarea monarhilor sau în anumite curente filozofice radicale.
• antropolatrie — Adorarea, deificarea sau divinizarea ritualică ori conceptuală a omului, a unei ființe umane sau a naturii umane în general; cultul omului. În teologie, termenul desemnează adesea o erezie sau o deviație dogmatică ce constă în acordarea de onoruri divine unei creaturi pământești, în timp ce în filozofia modernă definește formele radicale de umanism laic.
• antropolatru — Persoană sau adept al unei doctrine care divinizează, adoră sau venerează în mod exagerat omul ori natura umană. Ca adjectiv, se referă la practicile, credințele sau curentele de gândire care plasează calitățile umane pe un plan sacru, deificând lideri pământeni sau ridicând realizările civilizației la rang de cult.
• autodiviniza — A se considera divinitate sau a-și atribui în mod conștient ori patologic calități divine, perfecțiune absolută și puteri supranaturale; a trece printr-un proces interior de glorificare extremă a propriului eu, adesea asociat cu megalomania, narcisismul clinic sau cultele personalității istorice.
• autolatrie — Adorație cultică sau venerare mistică și absolută a propriei persoane; formă extremă și patologică de egolatrie și narcisism în care individul se raportează la sine ca la o divinitate sau un ideal suprem. În analiza morală și psihanaliză, termenul depășește simpla vanitate, descriind o ruptură spirituală profundă prin care ego-ul devine unicul obiect de cult, anulând orice capacitate de transcendență sau empatie autentică față de ceilalți.