#stupar

• albinar — Persoană specializată în creșterea, îngrijirea și exploatarea rațională a albinelor în scopul obținerii mierii, cerii sau a altor produse apicole derivate. În sens vechi sau regional, desemnează un stupar ori prisăcar care practică această meserie conform tradițiilor locale.
• albinărime — Mulțime mare de albine, roi dens sau populație masivă de insecte melifere privită ca o colectivitate unică; totalitatea apicultorilor sau a persoanelor care se ocupă cu stupăritul într-o anumită comunitate ori breaslă.
• albinărit — Ocupația, meșteșugul sau ramura agriculturii care se ocupă cu creșterea, îngrijirea și exploatarea rațională a albinelor pentru obținerea mierii și a altor produse derivate; apicultură sau stupărit. Din punct de vedere istoric, reprezenta și darea sau birul feudal perceput pe stupi în țările românești.
• apicultoare — Persoană de sex feminin specializată în creșterea, îngrijirea și exploatarea coloniilor de albine; femeie care practică stupăritul ca profesie sau activitate recreativă, ocupându-se cu managementul stupilor și recoltarea produselor apicole (miere, ceară, polen, propolis).
• apicultor — Persoană specializată în apicultură; crescător de albine care se ocupă cu organizarea stupinei, întreținerea coloniilor, stimularea producției biologice și extragerea mierii, a cerii sau a altor produse derivate din activitatea albinelor.
• apicultură — Ramură a zootehniei și a agriculturii care se ocupă cu studiul, creșterea, îngrijirea și exploatarea rațională a albinelor în scopul obținerii de produse apicole (miere, ceară, polen, propolis, lăptișor de matcă, venin), precum și pentru polenizarea culturilor agricole entomofile.
• apifug — Substanță chimică, preparat natural sau compus utilizat pentru a îndepărta, a respinge sau a goni albinele dintr-o anumită zonă; care are proprietatea de a alunga insectele din familia Apidae fără a le produce vătămări corporale, facilitând recoltarea mierii sau tratamentele fitosanitare.
• astupare — Acțiunea de a astupa și rezultatul ei; procesul mecanic, industrial, biologic sau gospodăresc prin care se realizează închiderea, acoperirea, blocarea ori izolarea unei gropi, a unui recipient, a unei conducte sau a unei deschizături. În context tehnic sau chirurgical, definea operațiunea de etanșare a unui orificiu structural pentru a preveni scurgerile de fluide ori contaminarea exterioară.