abalienare
Definiție
Acțiunea de a abaliena și rezultatul ei; stare de alienare mintală, rătăcire a minții sau pierdere a facultăților psihice cognitive. În terminologia medicală latină și în primele manuale de neurologie, 'abalienatio mentis' desemna o prăbușire globală a funcțiilor intelectuale, utilizată ca predecesor conceptual pentru termenii moderni de demență, psihoză sau disociere psihică gravă.
Echivalente bilingve
- Abalienare / Alienare mintală
- Rătăcire a minții
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Substantiv feminin, articulat 'abalienarea', genitiv-dativ 'abalienării', plural 'abalienări', articulat plural 'abalienările'. |
| Formare | Substantiv verbal obținut prin adăugarea sufixului '-are' la verbul 'abaliena'. |
| Ortografie / Pronunție | [a-ba-li-e-ná-re] (pronunție cu hiat, accentul pe penultima silabă) |
| Sursă | Tratat de Nosologie Psihiatrică Veche -> Terminologie și Clasificări Clasice |
Exemple de utilizare în context
RO: Medicul legist din perioada victoriană a concluzionat că fapta a fost comisă într-un moment de abalienare totală.
EN: The Victorian forensic physician concluded that the deed was committed during a moment of total abalienation.
RO: În cazurile avansate de neurosifilis, pacienții prezentau o abalienare marcată, pierzându-și capacitatea de a-și recunoaște familia.
EN: In advanced cases of neurosyphilis, patients exhibited a marked abalienation, losing the ability to recognize their family.
Expresii și sintagme corelate
Abalienare mintală temporară / Temporary abalienation of mind
RO: Stare tranzitorie de delir sau confuzie profundă indusă de febră mare, intoxicații sau șoc emoțional sever.
EN: A transient state of delirium or profound confusion induced by high fever, intoxication, or severe emotional shock.
Informații și știri de ultimă oră
Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.