abate1 (s.m.)
Definiție
Superior al unei mănăstiri romano-catolice (stareț). În istoria medicinei și a asistenței spitalicești, abații au jucat un rol administrativ major în Evul Mediu, coordonând spitalele monastice (xenodochia) și azilurile atașate abațiilor, unde pelerinii, săracii și bolnavii primeau îngrijire și adăpost.
Echivalente bilingve
- Abate / Stareț catolic
- Superior al unei abații
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Substantiv masculin, articulat 'abatele', plural 'abați', articulat plural 'abații', genitiv-dativ 'abatelui/abaților'. |
| Formare | Împrumut direct din limba latină (abbas, abbatis) sau prin filieră italiană (abate). |
| Ortografie / Pronunție | [a-bá-te] (accent pe a doua silabă) |
| Sursă | Enciclopedia Istoriei Spitalelor și Institutelor de Caritate |
| Inflection Type | Regular masculine noun, plural 'abbots', taking standard English plural inflections. |
| Formation | From Late Latin 'abbas', derived from Aramaic 'abba' (father). |
| Spelling / Pronunciation | [æb-uht] |
| Source | Journal of Healthcare History -> The Evolution of Monastic Ward Administration |
Exemple de utilizare în context
RO: Abatele a semnat un decret prin care aproba utilizarea fondurilor mănăstirii pentru cumpărarea de noi ingrediente farmaceutice.
EN: The abbot signed a decree approving the use of monastery funds to purchase new pharmaceutical ingredients.
RO: În timpul epidemiei, acest fost abate s-a dedicat în întregime îngrijirii pacienților izolați în infirmerie.
EN: During the epidemic, this former abbot dedicated himself entirely to caring for the patients isolated in the infirmary.
Expresii și sintagme corelate
Spital de abate / Abbot-administered infirmary
RO: Termen istoric ce desemnează un așezământ spitalicesc medieval aflat sub jurisdicția directă și finanțarea unei mănăstiri.
EN: A historical term designating a medieval hospital establishment under the direct jurisdiction and funding of a monastery.