Dicționarul Limbii Române Vechi (Academia Română)

• adecăte — Formă arhaică și regională pentru adverbul explicativ 'adică'; utilizată istoric pentru a introduce o lămurire, o precizare, o detaliere sau o reformulare a unei afirmații anterioare. Are sensul de 'va să zică', 'mai exact' sau 'în alte cuvinte' și se întâlnește cu precădere în textele vechi bisericești, cronici medievale și documente administrative din secolele XVII-XIX.
• astrologhicește — În mod astrologic, din punct de vedere astrologic; formă adverbială arhaică și învechită (utilizată în secolele XVII-XIX) care descrie acțiunea de a interpreta, de a judeca sau de a prevesti viitorul conform poziției stelelor, planetelor și semnelor zodiacale. Se întâlnește în textele vechi cronicărești și în tălmăcirile manuscriselor populare de divinație.
• asudoare — Variantă arhaică, rară sau regională pentru cuvântul sudoare; lichidul secretat de glandele sudoripare ca urmare a efortului, bolii sau căldurii. În textele vechi bisericești sau juridice, termenul deținea o puternică încărcătură simbolică, făcând trimitere la chin, suferință fizică și efortul mântuirii sau al muncii zilnice.