#Akkad

• akadian — Care aparține Akkadului (regiune antică din Mesopotamia centrală), locuitorilor acestuia sau culturii și limbii lor semitice; (persoană) care făcea parte din populația acestui stat antic fondat de Sargon cel Mare în secolul al XXIV-lea î.Hr. Ca substantiv neutru, desemnează limba akadiană, cea mai veche limbă semitică atestată documentar, scrisă cu caractere cuneiforme împrumutate și adaptate de la sumerieni, folosită ca lingua franca diplomatică în întregul Orient Apropiat antic.
• akadiană — Limba akadiană sau forma de feminin singular a adjectivului 'akadian'; cea mai veche limbă semitică atestată documentar, vorbită în antichitate în Mesopotamia (pe teritoriul Irakului de astăzi) și utilizată timp de secole ca limbă diplomatică și culturală internațională în întregul Orient Apropiat. Din punct de vedere structural, aceasta folosea un sistem complex de scriere cuneiformă împrumutat și adaptat de la civilizația sumeriană, evoluând ulterior în două dialecte majore distincte și extrem de influente: babiloniana și asiriana.
• Akkad — Nume propriu ce desemnează un oraș-stat antic legendar și regiunea înconjurătoare din Mesopotamia centrală (situată la nord de Sumer, pe teritoriul Irakului modern), care a devenit centrul politic al primului imperiu multietnic centralizat din istoria omenirii, fondat de legendarul rege Sargon cel Mare în secolul al XXIV-lea î.Hr.; prin extensie, civilizația semitică înfloritoare care s-a dezvoltat în acest spațiu geografic. Acest nod structural al antichității a impus limba akadiană ca vehicul diplomatic global și a redefinit arhitectura militară, deși locația exactă a capitalei sale imperiale, Agade, rămâne până astăzi unul dintre cele mai mari mistere nerezolvate ale arheologiei orientale.
• akkadian — Variantă grafică dublată pentru termenul 'akadian'; care aparține Akkadului (regiune antică din Mesopotamia centrală), locuitorilor acestuia sau culturii și limbii lor semitice; (persoană) care făcea parte din populația acestui stat antic fondat de Sargon cel Mare în secolul al XXIV-lea î.Hr. Ca substantiv neutru, desemnează limba akkadiană, cea mai veche limbă semitică atestată documentar, scrisă cu caractere cuneiforme împrumutate și adaptate de la sumerieni, folosită ca lingua franca diplomatică în întregul Orient Apropiat antic.
• akkadiană — Formă ortografică cu dublare a consoanei 'k' pentru substantivul și adjectivul 'akadiană'; limba akkadiană sau forma de feminin singular a adjectivului 'akkadian'; cea mai veche limbă semitică atestată documentar, vorbită în antichitate în Mesopotamia (pe teritoriul Irakului de astăzi) și utilizată timp de secole ca limbă diplomatică și culturală internațională în întregul Orient Apropiat. Din punct de vedere structural, aceasta folosea un sistem complex de scriere cuneiformă împrumutat și adaptat de la civilizația sumeriană, evoluând ulterior în două dialecte majore distincte și extrem de influente: babiloniana și asiriana.
• babiloneană — Femeie care făcea parte din populația antică a Babilonului sau a Babiloniei; (ca adjectiv) formă feminină pentru babilonean, desemnând elemente, limbi sau structuri specifice civilizației din Babilon; (ca substantiv lingvistic) idiomul sau dialectul semitic vorbit în Babilonia antică, reprezentând o ramură a limbii akkadiene.
• babiloniană — Femeie sau fată originară din Babilon ori din Babilonia; (ca adjectiv) formă feminină a cuvântului babilonian, care se referă la civilizația, cultura, legile sau arhitectura antică din Mesopotamia; (ca substantiv lingvistic) limba sau dialectul semitic akkadian vorbit în sudul Mesopotamiei în Antichitate.