#așezământariu

• așezământariu — Variantă fonetică și ortografică veche pentru termenul „așezământar”; care aparține unui așezământ sau care slujește în cadrul unei instituții ctitoricești. Întâlnit cu precădere în manuscrisele din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, acest termen reflectă finala vocalizată în „-iu”, specifică graiului academic și bisericesc din acea epocă.