#abuziv
- abuziv — Care constituie un abuz, care depășește limitele legalității, ale moralității sau ale bunului-simț; bazat pe forță, pe bunul-plac sau pe un raport inegal de putere, în dauna drepturilor altei persoane. În sens medical sau comportamental, desemnează o utilizare exagerată, nocivă și lipsită de moderație a unei substanțe, a unui privilegiu sau a unei resurse.
- arbitrar — Care este lăsat la libera alegere sau la bunul plac al cuiva, fără a se întemeia pe o lege, pe o regulă fixă ori pe o necesitate obiectivă; despotic, abuziv, nejustificat. În lingvistică și filozofie, termenul descrie o legătură convențională, stabilită prin simplu acord social, cum este relația dintre semnul lingvistic și realitatea denumită.
- arbitraricește — Formă adverbială arhaică și regională rar întâlnită pentru 'în mod arbitrar'; acțiune desfășurată după bunul plac, fără a ține cont de legi, reguli fixe, logică sau necesități obiective. Era utilizat în vechile texte juridice sau pamflete politice pentru a descrie comportamentul abuziv ori despotic al unor autorități locale.
- arogare — Acțiunea de a-și aroga și rezultatul ei; însușirea, atribuirea sau pretinderea abuzivă și nejustificată a unui drept, a unei calități, a unui titlu, a unei competențe sau a unor merite care nu aparțin de drept persoanei respective. În context administrativ sau constituțional, termenul descrie actul prin care o autoritate preia în mod ilegal prerogativele unei alte instituții, încălcând normele de drept.
- arogat — Însușit, atribuit sau pretins în mod abuziv, ilegal și fără drept; care a fost luat sau asumat de o persoană ori autoritate prin încălcarea normelor morale sau juridice. Ca adjectiv, termenul califică un titlu, un merit, o competență sau un drept obținut prin uzurpare sau manifestare trufașă, nefiind recunoscut în mod legitim de societate ori de lege.
- atentatoriu — Care constituie un atentat, care are caracterul unei agresiuni, al unei încălcări sau al unei ofense aduse legii, unui drept fundamental ori suveranității unui stat; vătămător, prejudiciabil, ilegal. În vechea terminologie juridică din secolul al XIX-lea, termenul califica ordonanțele, actele administrative sau actele de procedură emise prin abuz de putere și care vătămau flagrant interesele legitime ale cetățenilor.