#agheasmatar

• agheasmatar — Vas mare de metal, piatră ori marmură utilizat în bisericile ortodoxe pentru păstrarea aghesmei (apei sfințite); mic pavilion, foișor deschis sau construcție ușoară situată în curtea unei mănăstiri ori biserici, unde se săvârșește slujba sfințirii apei la marile sărbători; carte de cult (numită și Molitfelnic) care conține rânduiala sfințirii apei și alte slujbe bisericești mici.
• agheasmatoriu — Formă arhaică sau variantă rară pentru agheasmatar; vas sfințit destinat păstrării apei sfințite ori spațiu ecleziastic restrâns amenajat în interiorul sau în proximitatea lăcașului de cult pentru oficierea ritualului sfințirii apei. Se întâlnește în manuscrisele bisericești vechi și în inventarele mănăstirești de secol XVIII.
• agheazmatar — Variantă ortografică și lexicală recunoscută pentru agheasmatar; vas metalic de dimensiuni mari, potir monumental sau fântână ritualică utilizată în lăcașurile de cult de tradiție bizantină pentru stocarea apei sfințite. Desemnează, de asemenea, pavilionul exterior acoperit în care comunitățile ecleziastice celebrează sfințirea apei, precum și manualul liturgic ce conține aceste rânduieli.
• aghiamant — Formă rară, deformată popular sau regională pentru termenul agheasmatar; vas sfințit utilizat în lăcașurile de cult pentru păstrarea apei sfințite ori, prin extensie, slujba sfințirii apei oficiată de preot la praznicele creștine. Se întâlnește în graiurile din sudul țării sau în texte bisericești manuscrise.
• aghiaș — Termen rar sau regional utilizat în trecut în unele comunități rurale din vestul țării pentru a desemna un mic recipient portabil de lemn ori de metal, folosit la transportul apei de izvor ori, în sens ecleziastic, o variantă populară alterată fonetic pentru persoana care îl însoțește pe preot cu apa sfințită.
• aghiasmatar — Variantă ortografică și fonetică curentă pentru agheasmatar; potir monumental, vas mare de metal sau bazin de piatră folosit în lăcașurile de cult ortodoxe pentru sfințirea și păstrarea apei sfințite (agheasmă). Desemnează, de asemenea, micul foișor deschis din curtea mănăstirilor unde se oficiază sfințirea mare a apei la praznice, precum și cartea de cult ce cuprinde aceste rânduieli.
• aghiasmator — Formă rară, arhaică sau deformată popular pentru cel ce stropește cu agheasmă sau pentru vasul sfințit de cult (aghiasmatar); în graiurile locale, poate indica persoana (cantor, paracliser) care îl însoțește pe preot cu vasul de apă sfințită în timpul sfințirii caselor de Bobotează.
• aghimant — Formă rară, deformată popular sau regională pentru termenul agheasmatar; vas sfințit utilizat în lăcașurile de cult pentru păstrarea apei sfințite ori, prin extensie, slujba sfințirii apei oficiată de preot la praznicele creștine. Se întâlnește în graiurile din sudul țării sau în texte bisericești manuscrise.