#alienatie mintala

• abdicațiune — Variantă arhaică și etimologică pentru termenul 'abdicare' sau 'abdicație', utilizată frecvent în textele medico-legale românești din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. În contextul expertizării alienaților, cuvântul desemna actul formal prin care un individ își abandona funcțiile civile sau patrimoniul, validitatea acestui act fiind contestată în instanță pe baza dovezilor de alienație mintală, manie sau tulburări cognitive severe.
• alienație — Concept teoretic fundamental în filozofie (Hegel, Marx) și sociologie, reprezentând starea sau procesul prin care omul devine străin de sine însuși, de produsele muncii sale, de societatea în care trăiește ori de propria sa natură umană. În sens medical și juridic arhaic, termenul este echivalent cu alienarea mintală, descriind pierderea facultăților intelectuale sau nebunia.