#alotropie

• alotrop — Despre substanțe simple sau elemente chimice: care prezintă alotropie; care se poate manifesta sau cristaliza în două sau mai multe forme exterioare ori structuri moleculare și cristaline diferite, având proprietăți fizice distincte, deși compoziția chimică elementală brută rămâne identică (de exemplu, diamantul și grafitul ca forme alotrope ale carbonului).
• alotropic — Care se referă la alotropie sau este caracterizat prin existența mai multor forme structurale moleculare ori cristaline ale aceluiași element chimic; specific stărilor în care atomii unui corp simplu sunt aranjați în geometrii spațiale diferite, generând proprietăți fizice distincte în ciuda unei compoziții elementale brute identice. Acest tip structural de comportament molecular controlează tranzițiile de fază ale multor materiale industriale.
• alotropie — Proprietate sau fenomen structural prin care un singur element chimic, în stare pură (substanță simplă), poate exista în două sau mai multe forme moleculare ori structuri cristaline diferite, având proprietăți fizice și adesea chimice complet distincte (de exemplu, carbonul existent sub formă de diamant, grafit, grafen sau fulerene). Termenul se aplică strict elementelor, fiind echivalentul polimorfismului din mineralogie.
• alotropism — Stare, proprietate sau fenomen structural constând în capacitatea unui element chimic pur de a exista sub mai multe forme moleculare sau rețele cristaline diferite (alotropie); ansamblul modificărilor geometrice spațiale pe care le pot adopta atomii aceluiași corp simplu, generând substanțe cu proprietăți fizice și mecanice total diferite, deși compoziția elementară brută rămâne identică.