#amusului
- amușului — Formă de genitiv-dativ articulat a substantivului masculin regional 'amuș', folosit în anumite graiuri populare ca poreclă, nume propriu local sau substantiv comun ce desemnează un individ iute, care acționează pe loc ('amuș'). În structurile onomastice rurale, indică apartenența unui obiect, a unei moșii sau a unei descendențe de familie legată de o persoană cunoscută sub acest apelativ.
- amușuluire — Acțiunea de a amușului și rezultatul ei; procesul rar sau local de a îmblânzi, a ademeni, a liniști ori a mângâia cu blândețe un animal speriat sau o persoană agitată, adesea prin gesturi calme, cuvinte șoptite sau oferire de hrană. În sens figurat, reprezintă o încercare discretă de conciliere sau de captare a bunăvoinței cuiva printr-un comportament preventiv și cald.
- amușuluit — Care a fost îmblânzit, ademenit, liniștit sau mângâiat cu blândețe; animal ori copil care a fost potolit dintr-o stare de spaimă sau agitație prin gesturi calme. În sens figurat, descrie o persoană sau o situație tensionată care a fost calmată ori atrasă de partea cuiva prin comportament binevoitor și tact.