#analizat

• analizat — Care a fost supus unui proces de analiză, examinare sau descompunere structurală; obiect, text, fenomen ori set de date studiat în amănunt pentru a-i determina proprietățile sau elementele componente. În sens clinic sau tehnic, descrie o probă biologică sau un material asupra căruia s-au efectuat determinări calitative ori cantitative de laborator.
• analizatoare — Forma de plural a substantivului analizator; în biologie, reprezintă sisteme morfofuncționale complexe (precum cel vizual, auditiv, olfactiv) responsabile de recepționarea, transmiterea și transformarea excitațiilor din mediul extern sau intern în senzații specifice. În tehnică și informatică, desemnează aparate de precizie sau programe software folosite pentru descompunerea automată și determinarea caracteristicilor unui semnal, curent electric, spectru luminos ori flux de date.
• analizator — Aparat, dispozitiv sau sistem complex utilizat pentru a efectua o analiză. În biologie, reprezintă un sistem anatomic format dintr-un receptor periferial, o cale nervoasă conducătoare și o zonă centrală corticală, având rolul de a recepționa, transmite și transforma excitațiile din mediul înconjurător în senzații. În tehnică, reprezintă un instrument de măsură sau un program software conceput pentru a descompune și examina automat componentele unui semnal, ale unui spectru electric ori optic sau ale unui amestec chimic.
• analizor — Formă alternativă sau regională admisă pentru termenul analizator; definește un instrument, aparat sau sistem anatomic care execută o analiză. În fiziologie, reprezintă rețeaua biologică responsabilă de transformarea excitațiilor în senzații constiente, iar în fizică și inginerie este un dispozitiv tehnic programat să măsoare și să fragmenteze proprietățile unui semnal electric, amestec chimic ori flux informațional.
• autoanalizat — Care a fost supus unei autoanalize; persoană care s-a examinat pe sine însuși în mod riguros, profund și lucid din punct de vedere psihologic ori comportamental.
• autocontemplat — Care a fost supus procesului de autocontemplare; ego, sine sau subiect uman care s-a privit, analizat și evaluat în mod conștient și profund. În sens existențial, descrie starea unui individ ale cărui structuri emoționale și gânduri interioare au fost luminate și înțelese prin introspecție reflexivă directă.
• autocriticat — Care a fost supus procesului de autocritică; persoană, decizie sau comportament analizat, recunoscut și blamat de către propriul autor. În sens structural, definește starea unui individ care și-a asumat deschis eșecurile în fața propriei conștiințe sau a unui colectiv organizat.