#anomalism

• analogism — Curent de gândire, metodă doctrinară sau tendință teoretică bazată pe utilizarea sistematică și exclusivă a analogiei ca instrument principal de cunoaștere, explicare și interpretare a realității ori a structurilor limbajului. În filozofie, desemnează tipul de raționament care explică fenomenele universale prin corelații și corespondențe proporționale stricte între microcosmos și macrocosmos, în timp ce în lingvistica antică reprezenta doctrina care susținea că limbajul este guvernat de reguli regulate, proporționale și logice, în opoziție cu anomalismul.