analogism
Definiție
Curent de gândire, metodă doctrinară sau tendință teoretică bazată pe utilizarea sistematică și exclusivă a analogiei ca instrument principal de cunoaștere, explicare și interpretare a realității ori a structurilor limbajului. În filozofie, desemnează tipul de raționament care explică fenomenele universale prin corelații și corespondențe proporționale stricte între microcosmos și macrocosmos, în timp ce în lingvistica antică reprezenta doctrina care susținea că limbajul este guvernat de reguli regulate, proporționale și logice, în opoziție cu anomalismul.
Echivalente bilingve
- Analogism
- Doctrina analogiei
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Substantiv neutru, articulat: analogismul, plural: analogisme, genitiv-dativ: analogismului / analogismelor. |
| Formare | Împrumut modern din limba franceză (analogisme) sau format pe teren românesc din 'analog' cu sufixul abstract '-ism'. |
| Ortografie / Pronunție | [a-na-lo-gism] (cu accentul pe ultima silabă) |
| Sursă | Dicționarul de Curente Filozofice și Istoria Lingvisticii |
Exemple de utilizare în context
RO: În tratatul său de antropologie cosmică, autorul apelează la un analogism rigid pentru a asocia organele umane cu planetele.
EN: In his treatise on cosmic anthropology, the author resorts to a rigid analogism to associate human organs with planets.
RO: Disputa istorică dintre analogism și anomalism a definit primele încercări de standardizare a gramaticii în Grecia Antică.
EN: The historical dispute between analogism and anomalism defined the first attempts to standardize grammar in Ancient Greece.
RO: Criticii au susținut că acest analogism sociologic simplifică excesiv comportamentul uman prin reguli copiate din fizică.
EN: Critics argued that this sociological analogism oversimplifies human behavior through rules copied from physics.
Expresii și sintagme corelate
Analogism lingvistic / Linguistic analogism
RO: Teorie gramaticală antică ce susținea caracterul profund regulat, simetric și sistematic al formelor de exprimare.
EN: An ancient grammatical theory that asserted the deeply regular, symmetrical, and systematic character of expression forms.
Analogism filozofic / Philosophical analogism
RO: Cadru gnoseologic bazat pe premisa că structura macrocosmică se reflectă fidel și proporțional la nivel microcosmic.
EN: A gnoseological framework based on the premise that the macrocosmic structure is faithfully and proportionally reflected at the microcosmic level.
Sistem bazat pe analogism / Analogism-based system
RO: Model teoretic sau computațional arhaic ce cataloghează și interpretează datele noi exclusiv prin tipare de asemănare.
EN: An archaic theoretical or computational model that catalogs and interprets new data exclusively through similarity patterns.
Informații și știri de ultimă oră
Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.