#anormalitate

• abnormitate — Starea, calitatea sau caracterul a ceea ce este abnorm; o abatere evidentă de la normă, regulă sau de la starea naturală și obișnuită a lucrurilor. În scrierile academice sau filosofice mai vechi, termenul este utilizat ca o variantă livrescă a substantivului „anormalitate”.
• anomalie — Abatere de la o normă, de la o regulă sau de la legile firești de dezvoltare; neregularitate, ciudățenie, iregularitate structurală sau funcțională. În medicină, termenul desemnează o malformație congenitală, o asimetrie anatomică sau o perturbare biologică prezentă de la naștere. În astronomie, reprezintă un unghi structural utilizat pentru a determina poziția exactă a unui corp ceresc pe orbita sa eliptică în raport cu periastrul.
• anormalitate — Starea, calitatea sau proprietatea structurală a ceea ce este anormal; deviere evidentă de la normă, de la regulile stabilite sau de la o stare fiziologică, anatomică ori psihică considerată sănătoasă și tipică. În context clinic, termenul desemnează prezența unei anomalii genetice, malformații congenitale sau a unei tulburări de comportament care necesită investigații suplimentare sau tratament.