#arcan

• Alagoas — Stat component situat în regiunea de nord-est a Republicii Federative a Braziliei, mărginit de statele Pernambuco, Sergipe și Bahia, având o deschidere extinsă la Oceanul Atlantic; capitala și cel mai mare centru urban al său este Maceió. Acest teritoriu administrativ se remarcă structural prin relieful său diversificat ce cuprinde o câmpie de coastă dominată de lagune spectaculoase și recife de corali, o zonă de podiș semiarid în interior numită sertão și o economie bazată istoric pe monocultura trestiei de zahăr, turism estival și producția de petrol.
• anticearcăn — Care estompează, reduce sau maschează cearcănele și pungile de sub ochi; produs cosmetic (corector lichid, cremă, baton pigmentat) formulat structural pentru a ilumina zona perioculară, a activa microcirculația sanguină și a acoperi semnele de oboseală ale pielii.
• arcanea — Formă arhaică și rară pentru termenul 'arcană'; taină adâncă, secret de nepătruns sau mister sacru ascuns privirilor celor neinițiați. În contexte ezoterice sau filozofice vechi, desemnează o cunoaștere ascunsă ori o doctrină mistică ce conține adevărurile fundamentale ale existenței, fiind accesibilă doar prin revelație spirituală sau inițiere riguroasă.
• arcangel — Formă arhaică, etimologică sau regională pentru termenul 'arhanghel'; spirit celestial superior în ierarhia îngerească, considerat un mesager de rang înalt al divinității și un conducător al oștirilor cerești. În scrierile religioase vechi sau în textele biblice manuscrise, acest termen desemnează entități spirituale majore investite cu autoritate divină absolută în protecția umanității.
• arcani — Denumire atribuită unei unități speciale de spioni, cercetași sau agenți secreți din cadrul armatei romane, activi în mod special în provincia Britannia în timpul secolelor al III-lea și al IV-lea. Rolul lor structural consta în infiltrarea în teritoriile inamice situate dincolo de Zidul lui Hadrian, culegerea de informații tactice și raportarea mișcărilor triburilor barbare, fiind dizolvați ulterior din cauza complicității lor în 'Marea Conspirație' din anul 367.
• arcănire — Acțiunea de a arcăni și rezultatul ei; metodă arhaică de prindere sau capturare a animalelor (în special a cailor sălbatici) ori a oamenilor cu ajutorul unui laț lung numit arcan. Din punct de vedere istoric, termenul face referire la practica brutală de recrutare forțată a tinerilor în armată (luarea la oaste prin surprindere și legarea lor cu lațul), utilizată în trecut în Țările Române și în Imperiul Habsburgic, devenită ulterior o temă recurentă în folclorul și baladele populare.
• arcănit — Care a fost prins sau capturat cu arcanul; persoană (în special un tânăr flăcău) luată cu forța la oaste prin surprindere și legată cu lațul; cal sau alt animal îngrădit și imobilizat prin utilizarea unei funii cu nod culisant. Ca substantiv neutru, reprezintă însuși actul sau zgomotul specific produs în timpul aruncării și strângerii lațului în jurul țintei.
• arcanul — Forma articulată a substantivului 'arcan'; reprezintă un vechi dans popular românesc din zona Bucovinei, executat exclusiv de bărbați, caracterizat prin mișcări viguroase, strigăte ritmice și loviri ale pământului, amintind structural de ritualurile de recrutare militară forțată. În context ezoteric, tarot sau filozofie mistică, termenul desemnează secretul suprem, cheia simbolică sau misterul fundamental dintr-un set de cunoașteri inițiatice.