#aschiet
- adâncitor — Dispozitiv mecanic, utilaj sau unealtă așezată pe o mașină-unealtă (cum ar fi o bormașină sau o freză), utilizată pentru lărgirea, adâncirea sau calibrarea găurilor executate anterior în metal, lemn ori plastic. Ca adjectiv, descrie orice factor, substanță, mecanism sau instrument care îndeplinește funcția structurală de a mări adâncimea.
- adâncitoriu — Care servește la adâncire sau la executarea unei adâncituri; sculă, dispozitiv ori mecanism specializat utilizat în atelierele mecanice pentru lărgirea, finisarea sau calibrarea structurală a unor găuri executate anterior în piese metalice sau din lemn. În sens adjectival sau arhaic, descrie un element care produce o penetrare profundă sau care determină o creștere a adâncimii unei suprafețe ori structuri geometrice.
- alezator — Sculă așchietoare multifundată, cu mai multe tăișuri longitudinale sau elicoidale, utilizată în prelucrarea metalelor pentru operația de finisare și calibrare exactă a găurilor executate anterior cu burghiul. Acest instrument asigură o precizie dimensională ridicată (la nivel de microni) și o netezime superioară a suprafeței interioare, fiind indispensabil în construcția de motoare, carcase de rulmenți și componente aerospațiale.
- antefreză — Sculă așchietoare metalică, cap de freză preliminar sau instrument rotativ utilizat pentru efectuarea unei prelucrări inițiale grosiere (degroșare) înainte de finisarea unei suprafețe. În stomatologie și tehnica dentară, reprezintă o freză specială folosită pentru pregătirea preliminară a cavităților sau șlefuirea inițială a materialelor protetice.
- așchiere — Proces tehnologic mecanic de prelucrare a unui material solid (metal, lemn, plastic) prin îndepărtarea succesivă a adaosului de prelucrare sub formă de așchii, cu ajutorul unor scule tăietoare specifice (cuțite de strung, freze, burghie), pentru a obține o piesă cu dimensiuni, forme și rugozități geometrice bine determinate.
- așchiet — Care a fost supus procesului de așchiere sau cioplire; material lemnos, metalic sau mineral din care s-au desprins fragmente mici și subțiri în urma unei prelucrări mecanice ori manuale. În sens structural sau geologic secundar, descrie o suprafață de piatră ori rocă fisurată natural, prezentând așchii sau neregularități ascuțite.
- așchietoare — Mașină, unealtă sau componentă mecanică proiectată special pentru a tăia, strunji sau freza un material, îndepărtând surplusul sub formă de așchii; sculă așchietoare. Ca adjectiv, descrie orice acțiune, mișcare ori capacitate structurală a unui instrument de a pătrunde în straturile unui obiect solid pentru a-i modifica geometria prin așchiere.
- așchietor — Care efectuează sau servește la așchiere; sculă, dispozitiv ori mașină-unealtă concepută structural pentru a îndepărta adaosul de prelucrare de pe o piesă sub formă de așchii. Ca substantiv masculin, desemnează muncitorul calificat (strungar, frezor, rabotor) care operează aceste utilaje industriale tăietoare pentru fasonarea metalului sau a lemnului.