#asilabie
- asilabie — 1. (În fonetică) Caracterul sau starea unui sunet vorbit (vocală sau consoană) de a nu forma singur o silabă ori de a nu constitui centrul structural al unei silabe; nesilabism. 2. (În patologia limbajului) Tulburare rară de vorbire, înrudită cu afazia, caracterizată prin incapacitatea de a pronunța ori de a combina corect silabele izolate pentru a forma cuvinte coerente, păstrând totuși capacitatea de a rosti sunete individuale.