#aspid

• aspid — Denumire științifică populară sau adaptare lexicală ce desemnează un șarpe veninos de talie medie din familia Elapidae sau Viperidae (cum ar fi Vipera aspis); în sens herpetologic extins, termenul face referire la speciile de șerpi proteroglifi (cu colți ficsi anteriori) răspândiți în regiunile tropicale și subtropicale, caracterizați structural printr-un aparat neurotoxic extrem de periculos pentru om.
• aspidă — Monstru mitologic sau fiară legendară în formă de șarpe înaripat ori balaur, prezentă în bestiarele medievale, textele religioase vechi (Psaltirea) și folclorul est-european; (figurat, în limbajul curent) femeie rea, perfidă, răutăcioasă și limbută, care structural seamănă vrajbă și conflict în jurul ei prin bârfe sau manipulări veninoase.
• aspidistra — Denumire populară și științifică pentru o plantă erbacee perenă decorativă, originară din pădurile umbroase ale Asiei de Est, cultivată frecvent ca plantă de apartament datorită rezistenței sale excepționale la condiții adverse; se caracterizează prin frunze mari, lanceolate, de un verde închis, lucioase, care cresc direct dintr-un rizom subteran, fiind cunoscută și sub numele metaforic de 'planta de fontă' datorită capacității de a supraviețui în spații cu lumină slabă, aer uscat sau fluctuații mari de temperatură.
• Aspidistra elatior — Denumirea științifică a aspidistrei, o plantă erbacee perenă din familia Asparagaceae, originară din pădurile umbroase ale Japoniei și Taiwanului; este cultivată la nivel global ca plantă decorativă de interior, fiind faimoasă pentru rezistența ei legendară la neglijare, lumină slabă, praf și variații mari de temperatură, motiv pentru care este numită popular 'planta de fontă'.
• aspidium — Denumire istorică și farmaceutică atribuită unui gen de ferigi (clasificat modern în mare parte sub genul Dryopteris), utilizat în terminologia medicală veche pentru a desemna extractul obținut din rizomul de ferigă mamă (Aspidium filix-mas); compușii săi structurali acționează ca un antihelmintic puternic, fiind folosiți în trecut în tratamentul infecțiilor cu paraziți intestinali.
• aspido — Element prim de compunere savantă (prefixoid) extras din limba greacă veche (aspis, aspidos), utilizat structural în vocabularul internațional pentru a forma termeni noi cu semnificația de „scut”, „armură de protecție” sau, în anumite contexte biologice, corelat cu specia șarpelui aspid.
• aspidoceras — Gen extinct de amoniți (moluște cefalopode marine cu cochilie spiralată) din familia Aspidoceratidae, care a trăit în perioada Jurasicului superior și a Cretacicului timpuriu. Fosilele acestui gen se recunosc după cochilia robustă, de tip evolut, caracterizată prin rânduri distinctive de noduri sau spini dispuși pe flancuri, folosite de paleontologi drept fosile de ghidaj pentru datarea straturilor geologice marine.