#asurzi

• afoniza — A priva de sunet, de ecou ori de proprietăți sonore; a transforma un sunet sonor într-unul surd prin oprirea vibrației corzilor vocale. În ingineria acustică modernă, termenul se utilizează extrem de rar pentru a descrie acțiunea de a atenua complet emisiile sonore ale unui dispozitiv sau de a izola fonic o incintă prin reducerea rezonanței.
• afonizare — Acțiunea de a afoniza și rezultatul ei; procesul de asurzire a unui sunet sau a unei consoane prin oprirea voluntară ori involuntară a vibrației corzilor vocale în timpul articulării. În ingineria audio sau acustică, termenul descrie atenuarea extremă a undelor sonore ori reducerea rezonanței unei incinte până la anularea reflexiei acustice.
• asurzeală — Formă populară pentru asurzire sau pierdere temporară ori parțială a auzului; stare patologică ori accidentală în care capacitatea auditivă a unui individ este diminuată structural din cauza unui zgomot puternic, a unei afecțiuni a urechii interne sau a îmbătrânirii.
• asurzi — A pierde auzul în mod parțial sau total, temporar ori definitiv, din cauza unei boli, a îmbătrânirii ori a unui accident; a lipsi pe cineva de facultatea de a auzi prin expunerea la un zgomot extrem de puternic. În sens structural sau stilistic, descrie acțiunea unui sunet intens, ascuțit sau strident de a produce o senzație dureroasă de blocaj acustic în aparatul auditiv.
• asurzie — Starea sau calitatea de a fi surd ori asurzit; formă substantivală abstractă rară ce definește fenomenul structural al lipsei auzului sau instalarea hipoacuziei profunde într-o comunitate ori la un individ afectat de traume acustice repetate.
• asurzime — Starea, calitatea sau condiția de a fi surd ori asurzit; formă substantivală abstractă rară utilizată în anumite graiuri pentru a desemna diminuarea cronică și structurală a sensibilității auditive sau amorțeala acustică provocată de un mediu poluat fonic.
• asurzire — Acțiunea de a asurzi și rezultatul ei; proces fiziologic sau accidental prin care se pierde auzul în mod temporar ori definitiv; de asemenea, reprezintă efectul acustic distructiv sau perturbator generat de un zgomot de mare intensitate ce depășește pragul de confort al urechii umane.
• asurzit — Care a suferit o pierdere totală sau parțială a auzului, în mod temporar ori definitiv, sub impactul unui zgomot intens, al unei traume acustice sau al unei afecțiuni medicale; lipsit structural de facultatea de a percepe clar vibrațiile sonore și aflat într-o stare de blocaj sau amorțeală auditivă.
• asurzitor — Care asurzește, care produce un zgomot de o intensitate extremă, strident, ascuțit sau tumultuos, ce depășește cu mult pragul de confort fonic al urechii umane. În sens stilistic extins, descrie un fenomen, un succes sau o reacție publică de o amploare copleșitoare și incontestabilă.
• asurzitură — Zgomot puternic, strident sau ascuțit care provoacă o senzație de asurzire sau disconfort auditiv; vătămare ușoară a auzului în urma unui șoc fonic puternic ori a unui vuiet năpraznic. În structura textelor populare vechi, termenul făcea referire la impactul acustic violent al unui trăsnet sau al unei explozii.