#atagirta

• atăgârța — Formă regională, rară sau arhaică întâlnită în graiurile populare românești (în special în zonele montane sau pastorale), utilizată ca o variantă expresivă pentru acțiunea de a agăța, a suspenda, a prinde sau a ancora un obiect (o unealtă, o traistă, un ceaun) într-un cârlig, într-un cui sau într-o creangă. În sens figurat sau contextual, poate descrie acțiunea de a prinde sau a agăța ceva în mod neglijent ori simbolic.
• atăgârțare — Acțiunea de a atăgârța și rezultatul ei; varietate regională și populară pentru procesul de agățare, suspendare sau prindere a unui obiect într-un punct fix de susținere. Este un substantiv de acțiune abstractă utilizat exclusiv în anumite comunități rurale arhaice sau consemnat în glosarele dialectale pentru studierea evoluției fonetice a lexicului românesc.
• atăgârțat — Fixat, prins, agățat sau suspendat într-un cui, cârlig ori ramură; aflat în stare de atârnare. Ca participiu și adjectiv regional, termenul descrie un obiect decorativ, o unealtă sau o traistă care a fost plasată într-un punct de susținere dintr-o gospodărie tradițională rurală, fiind specific graiurilor arhaice montane ori păstorești.
• atăgîrța — Variantă grafică învechită a verbului regional 'atăgârța' (a agăța, a suspenda), scrisă cu litera 'î' în interiorul cuvântului conform normelor ortografice anterioare anului 1993. Păstrează toate sensurile populare și pastorale, descriind acțiunea tradițională de prindere sau ancorare a unui obiect într-un punct fix de susținere dintr-o locuință rurală arhaică.