#aulos

• agraulos — Termen de origine elenă utilizat istoric ca epitet sau nume propriu legat de viața în aer liber, pe câmp sau în sălbăticie. În mitologia greacă, face referire directă la Agraulos (sau Aglaurus), una dintre fiicele primului rege mitic al Atenei, Cecrops, fiind o figură centrală în ritualurile de inițiere militară ale tinerilor efebi, care depuneau un jurământ solemn de loialitate în sanctuarul dedicat acesteia.
• auletică — Arta, tehnica sau disciplina interpretării muzicale la aulos în antichitatea elenă. Această ramură a muzicologiei clasice reglementa modalitățile de execuție instrumentală solo (fără acompaniament vocal), gamele armonice specifice și regulile de compoziție predate în școlile de muzică antice.
• aulodie — Gen muzical sau piesă lirică din Grecia Antică în care interpretul recita sau cânta versuri elegiace fiind acompaniat exclusiv de un aulet care cânta la aulos. Această disciplină artistică se deosebea structural de citharodie și era inclusă ca probă oficială în cadrul marilor festivaluri panelenice și al Jocurilor Pythice.
• aulos — Instrument muzical de suflat din Grecia Antică, alcătuit dintr-o ancie dublă și unul sau, cel mai adesea, două tuburi cilindrice sau conice paralele realizate din trestie, lemn, os sau fildeș, prevăzute cu orificii pentru degete. Folosit intensiv în ritualurile dedicate zeului Dionysos, în teatrul antic și în marșurile militare, emitea un sunet strident, penetrant și puternic emoțional.
• aulostom — Pește marin din mările tropicale aparținând genului 'Aulostomus' (peștele-trompetă), caracterizat printr-un corp alungit, comprimat lateral și un bot lung în formă de tub sau flaut, adaptat pentru aspirarea rapidă a prăzii de mici dimensiuni. Ca adjectiv, descrie orice organism, structură anatomică sau specie care posedă o gură tubulară ori o deschidere bucală în formă de canal cilindric.