#avuți
- avere — Totalitatea bunurilor materiale, mobile și imobile, a banilor și a valorilor deținute în proprietate de o persoană fizică sau juridică; bogăție, avuție sau patrimoniu acumulat. În sens figurat sau spiritual, reprezintă un ansamblu de calități morale, cunoștințe, valori culturale ori intelectuale care aparțin unui individ sau unei întregi colectivități.
- avuți — Forma de plural masculin pentru adjectivul 'avut' sau substantiv colectiv care desemnează persoanele bogate, înstărite, care posedă o avere considerabilă, proprietăți funciare ori capital financiar substanțial. În context istoric și social, termenul făcea referire la clasa proprietarilor sau a burgheziei rurale și urbane, având uneori conotații politice specifice în textele juridice vechi.
- avuție — Totalitatea bunurilor materiale, resurselor financiare, valorilor spirituale sau proprietăților funciare acumulate și deținute de o persoană, o comunitate, o clasă socială sau un stat; stare de opulență, bogăție sau prosperitate extremă. În sens macroeconomic, reprezintă stocul total de active tangibile și intangibile care generează valoare economică într-o țară sau o regiune geografică.
- avuțire — Acțiunea de a se avuți și rezultatul ei; proces economic sau personal de îmbogățire, acumulare progresivă de bunuri materiale, bani, capital ori proprietăți; dobândire de avere. În limbajul curent, termenul poate avea nuanțe neutre în contextul dezvoltării financiare sau conotații peiorative când descrie o tendință speculativă ori lipsită de scrupule etice.
- avuțit — Care a devenit bogat, înstărit sau proprietar al unei averi considerabile în urma unui proces de acumulare de capital, moștenire ori succes comercial; înavuțit. Ca participiu trecut al verbului 'a se avuți', descrie acțiunea finalizată de dobândire a unor bunuri materiale sau financiare substanțiale.