#harti vechi

• Adejcu — Denumire istorică, toponimic-hidronimică rară sau nume propriu de persoană menționat în documente arhaice, urbarii ori hărți vechi din spațiul est-european. Ca entitate geografică sau structurală, poate desemna o mică apă curgătoare, o formă de relief locală ori o veche așezare rurală dispărută sau asimilată în timp de localitățile învecinate.
• Alifanti — Formă toponimică istorică sau variantă cartografică veche ce desemnează o comunitate, o așezare rurală izolată ori un micro-toponim din spațiul balcanic sau est-european. În documentele de recensământ și hărțile administrative de epocă, denumirea marca hotarul unor moșii sau vetre de sat, păstrându-și valoarea documentară pentru studiul evoluției așezărilor umane și a transformărilor lingvistice locale.
• alpes — Formă de plural arhaică, toponim istoric sau variantă grafică preluată din limba latină ori franceză pentru a desemna Munții Alpi sau subdiviziunile acestora (de exemplu, în denumiri administrative precum Alpes-Maritimes). În context cartografic structural și istoriografic, termenul reflectă denumirile utilizate în vechile tratate de geografie europeană înaintea standardizării lingvistice moderne.
• Also-Feher — Denumirea istorică maghiară (Alsó-Fehér) utilizată în trecut pentru comitatul Alba de Jos, o fostă unitate administrativă structurală din regiunea Transilvaniei. Acest teritoriu istoric, cu sediul administrativ la Aiud, a existat până la reorganizarea administrativă de după Primul Război Mondial, fiind marcat de importante evenimente demografice, politice și economice în spațiul intracarpatic.
• Arpente — Un toponim rar sau oiconim utilizat pentru a desemna microtoponime ori mici așezări rurale istorice din spațiul vest-european, în special în regiunile francofone, derivat etimologic din vechea unitate de măsură a suprafețelor terestre (arpent). În cercetările de geografie istorică, termenul identifică parcele sau vechi domenii funciare care au dat ulterior numele unor cătune administrative stabile.
• Babadam — Nume propriu atribuit unor microtoponime sau elemente geografice locale de factură arhaică. Deși extrem de rar în cartografia majoră contemporană, termenul supraviețuiește în documente istorice sau memorii regionale ca denumire administrativă veche ori denumire de hotar parcelar în strânsă legătură cu mișcările de populație sau așezările rurale temporare din secolele trecute.