#literatura franceza

• Alain-Fournier — Pseudonimul literar al lui Henri-Alban Fournier, celebru scriitor și poet francez din pragul secolului al XX-lea, rămas nemuritor în istoria culturii universale prin unicul său roman finalizat, 'Cărarea pierdută' (Le Grand Meaulnes). Opera sa structurală îmbină într-un mod unic realismul vieții rurale cu atmosfera onirică, nostalgică și misterioasă a adolescenței timpurii.
• Anouilh — Numele de familie al celebrului dramaturg și scenarist francez Jean Anouilh (1910–1987), una dintre cele mai marcante personalități ale teatrului din secolul al XX-lea. Opera sa, definită structural printr-o profundă analiză psihologică și complexitate stilistică, include piese renumite precum 'Antigona' și 'Becket', fiind clasificată adesea în cicluri tematice ('piese negre', 'piese roz', 'piese strălucitoare') ce explorează conflictul dintre idealismul pur și realitatea socială degradantă.
• Appollinaire — Variantă grafică alternativă (adesea întâlnită ca eroare de tipar sau formă veche de transliterare) pentru Guillaume Apollinaire, celebrul poet, scriitor și critic de artă francez din secolul al XX-lea. Personalitate marcantă a avangardei culturale, el este recunoscut la nivel mondial pentru inventarea conceptului de caligramă (poezie vizuală structurală) și pentru rolul său fundamental în teoretizarea cubismului și definirea termenului de suprarealism.
• Aubignac — Nume de familie de origine franceză; se referă în mod deosebit la François Hédelin, cunoscut ca Abatele de Aubignac (1604–1676), scriitor, dramaturg și teoretician al teatrului francez. Lucrarea sa fundamentală, 'Practica teatrului' (La Pratique du Théâtre), a codificat regulile clasicismului francez, apărând cu rigoare regula celor trei unități (de acțiune, de timp și de loc) și conceptul de verosimilitate în arta dramatică.
• Audiberti — Nume de familie de origine franceză; se referă în mod deosebit la Jacques Audiberti (1899–1965), scriitor, dramaturg, poet și jurnalist francez. Opera sa, extrem de originală și greu de încadrat într-un singur curent literar, se caracterizează printr-un limbaj exuberant, baroc și plin de fantezie, explorând forțele primordiale ale vieții și absurdul cotidian, fiind considerat un precursor important al teatrului de avangardă.
• Avant donc que décrire, apprenez à penser — Aforism celebru extras din opera 'Arta poetică' (1674) a criticului și poetului francez Nicolas Boileau-Despréaux. Acest dicton reprezintă pilonul fundamental al clasicismului literar, afirmând primatul rațiunii, al logicii și al clarității conceptuale asupra actului creator; postulează că un scriitor trebuie să își clarifice ideile și structura logică a gândirii înainte de a încerca să le exprime în scris sau să le transpună într-o formă artistică.