#malaria

• Abidjan — Cel mai mare oraș și centrul economic principal al Coastei de Fildeș (Côte d'Ivoire). În domeniul epidemiologiei globale și al medicinei tropicale, orașul reprezintă un hub crucial de cercetare clinică în Africa de Vest, găzduind centre specializate (precum Institutul Pasteur din Côte d'Ivoire) destinate monitorizării, studierii și combaterii unor maladii infecțioase majore precum febra galbenă, malaria endemică, HIV/SIDA și febrele hemoragice africane.
• agametocit — Celulă mamă specializată din interiorul căreia se formează, prin procesul de schizogonie sau diviziune multiplă, agameții sau merozoiții. Acest stadiu intracelular este caracteristic paraziților din încrengătura Apicomplexa (cum ar fi agenții malariei) și joacă un rol esențial în perpetuarea ciclului biologic asexuat în țesuturile organismului gazdă.
• anofel — Insectă dipteră nematoceră din familia Culicidelor (genul Anopheles), caracterizată prin picioare foarte lungi și poziția oblică a corpului în repaus față de suport. Femelele sunt hematofage și reprezintă vectorul biologic structural principal prin care se transmite parazitul Plasmodium, agentul patogen responsabil de declanșarea malariei (friguri) la om.
• anofelism — Prezența, densitatea și răspândirea țânțarilor din genul Anopheles într-o anumită regiune geografică, evaluată din punct de vedere ecologic și epidemiologic. În medicina preventivă, termenul este utilizat pentru a descrie potențialul de transmitere a malariei într-un areal, analizându-se corelația structurală dintre densitatea vectorilor biologici și condițiile climatice sau de mediu favorabile proliferării larvelor.
• antimalaric — Care previne, combate, distruge sau vindecă malaria; medicament (cum sunt chinina, clorochina sau artemisininul) utilizat în profilaxia și terapia infecțiilor parazitare provocate de protozoarele din genul Plasmodium, transmise prin înțepătura de țânțar Anopheles. În sens clinic, intervine structural prin blocarea ciclului de replicare a parazitului în eritrocite sau în celulele hepatice.
• antipaludic — Proprietate a unei substanțe, a unui medicament sau a unui protocol terapeutic de a combate, preveni sau vindeca paludismul (malaria); în sens substantival, reprezintă un preparat farmaceutic specific (cum ar fi chinina, clorochina sau derivații de artemisinină) care distruge paraziții din genul Plasmodium în diferite stadii ale ciclului lor evolutiv în organismul uman.
• atebrină — Denumire comercială istorică pentru quinacrină (mepacrină), un medicament sintetic derivat de acridină, utilizat pe scară largă la jumătatea secolului al XX-lea ca antimalaric major și ca antiprotozoaric. Introdus ca alternativă la chinina naturală, a jucat un rol strategic crucial în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru protejarea trupelor aliate în regiunile tropicale, fiind utilizat ulterior și în tratamentul giardiozei sau al unor afecțiuni autoimune, înainte de a fi înlocuit de substanțe cu toxicitate redusă.