#mistica

• adamic — Care aparține lui Adam, care se referă la Adam sau la perioada de dinaintea căderii omului în păcat; caracteristic stării primordiale de puritate, nevinovăție și perfecțiune a umanității. În lingvistică și mistică, termenul descrie limba ipotetică vorbită de primul om, considerată o limbă perfectă în care numele reflectau esența pură a lucrurilor numite.
• anagogă — Metodă sau proces spiritual și hermeneutic prin care sufletul ori mintea este ridicată de la înțelegerea lucrurilor materiale, literale sau pământești către contemplarea adevărurilor divine, mistice și cerești; interpretare spirituală superioară. În exegeza biblică clasică, reprezintă al patrulea sens al Scripturii (sensul anagogic), orientat structural spre realitățile escatologice, viața veșnică și destinul ultim al umanității.
• anagogic — Care se referă la anagogă sau anagogie; care are caracterul unei interpretări spirituale superioare, mistice sau escatologice, menite să ridice mintea de la înțelesul literal la cel divin. În teoria literară (cum ar fi cea a lui Northrop Frye) și în patristică, definește un mod de lectură structural în care textul este privit ca un simbol al unității cosmice totale sau al adevărurilor spirituale supreme.
• anagogie — Metodă de interpretare mistică sau spirituală a unui text sacru ori literar, prin care înțelesul literal sau istoric este ridicat structural spre contemplarea realităților divine, eterne și escatologice. În hermeneutica biblică tradițională (patristică și medievală), reprezintă ultimul și cel mai înalt dintre cele patru sensuri ale Scripturii, fiind axat pe prefigurarea Împărăției Cerurilor, a vieții de dincolo și a destinului spiritual ultim al sufletului uman.
• anagramatistă — Femeie care compune, rezolvă sau studiază anagrame; creatoare pasionată de jocuri de cuvinte bazate pe permutarea și rearanjarea structurală a literelor. În istoria culturală a saloanelor literare din secolele XVII-XVIII, acest termen desemna o autoare sau o erudită specializată în construirea de pseudonime enigmatice, dedicat-o obținerii de semnificații ascunse prin transpoziție alfabetică.
• anagramatizare — Acțiunea de a anagramatiza și rezultatul ei; procesul tehnic, literar sau ludic prin care literele unui cuvânt, unui nume sau ale unei fraze sunt rearanjate și permutate structural pentru a genera un text nou cu o semnificație complet diferită. Reprezintă o extindere terminologică academică a procesului clasic de anagramare, fiind utilizată în analiza avansată a textelor cifrate, în enigmistică sau în studiul filologic al pseudonimelor.
• analogrif — Termen specializat în enigmistică ce desemnează un joc de cuvinte sau o problemă distractivă bazată pe modificarea structurală a unui termen prin înlocuirea unor litere conform unui algoritm analogic ori printr-o grilă prestabilită de corespondențe. Acest tip de careu sau anagramă structurală testează abilitatea jucătorului de a identifica tipare lingvistice simetrice și de a reconstitui cuvântul ascuns utilizând indicii semantice proporționale.
• aritmogrif — Problemă de enigmistică sau joc de cuvinte încrucișate în care literele sunt înlocuite cu cifre conform unei chei stabilite; careu de cuvinte încrucișate cifrat. Rezolvarea presupune identificarea corespondenței unice dintre fiecare număr și litera asociată pentru a reconstitui cuvintele sau mesajul ascuns.
• ascetică — Parte a teologiei mistice care se ocupă cu studiul regulilor, exercițiilor și practicilor spirituale necesare pentru atingerea perfecțiunii creștine sau morale; formă feminină a adjectivului ascetic, care descrie o entitate, o practică sau o conduită austeră și orientată spre privațiune voluntară.