#neregulat

• adâncos — Care prezintă multe adâncituri, neregularități de relief sau cavități structurale pronunțate; teren, parcurs sau mediu fizic plin de gropi, văi adânci ori depresiuni succesive. În sens stilistic sau regional, termenul descrie o suprafață fragmentată geomorfologic care îngreunează deplasarea și colectează în mod natural apele de șiroire.
• amorfofită — Termen ecologic utilizat pentru a descrie o plantă superioară ale cărei organe vegetative sau structuri florale prezintă o asimetrie pronunțată, o dezvoltare neregulară sau o morfologie variabilă ce sfidează simetria axială clasică a florei tipice. Aceste adaptări sunt adesea corelate cu supraviețuirea în nișe de mediu extreme sau cu strategii complexe de polenizare.
• anfractuos — Care prezintă neregularități adânci, cavități sinuoase, crăpături adânci sau cotituri întortocheate; caracterizat printr-o suprafață accidentată și greu accesibilă. În sens topografic, descrie un relief stâncos plin de văi înguste și prăpăstii, iar în anatomie se referă la o structură organică prevăzută cu circumvoluțiuni adânci sau șanțuri neregulate, cum este cortexul cerebral.
• anizomenoree — Perturbare a ciclului menstrual caracterizată prin neregularitatea accentuată a intervalelor dintre menstruații, asociată adesea cu variații imprevizibile ale duratei și fluxului hemoragic. Acest fenomen clinic este determinat de dezechilibre endocrine, disfuncții ale axului hipotalamo-hipofizar sau afecțiuni ovariene structurale, necesitând monitorizare ginecologică pentru excluderea unor patologii sistemice.
• anizurie — Simptom clinic manifestat prin variații neregulate și extreme ale volumului de urină eliminat în perioade egale de timp sau de la o zi la alta, fără modificări corelate în aportul de lichide. Acest dezechilibru excretor structural indică disfuncții ale parenchimului renal, perturbări ale secreției de hormon antidiuretic ori instabilitate în mecanismele de filtrare glomerulară, necesitând evaluare urologică și metabolică completă.
• anom — Care nu se supune niciunei reguli, legi sau clasificări stabilite; neregulat, asimetric sau atipic. În diverse limbaje de nișă academice sau speculative, termenul este utilizat ca un radical sau neologism scurtat pentru a descrie un element care deviază structural de la norma statistică a grupului său, funcționând ca o variantă lexicală rară a termenului anomal.
• anomal — Care prezintă o anomalie, care se abate de la normă, de la regulă sau de la legile firești de dezvoltare; neregulat, neobișnuit, anormal sau atipic. În medicină, descrie o structură, un organ sau o funcție malformată ori asimetrică. În gramatică, se referă la cuvinte (în special verbe) ale căror paradigme flexionare prezintă abateri majore sau neregularități structurale în raport cu conjugarea standard.
• anomali — Forma de plural masculin pentru adjectivul anomal; care prezintă anomalii, neregularități structurale ori abateri evidente de la regulile, legile sau tiparele firești de dezvoltare. În lingvistică, descrie elemente sau termeni lexicali asimetrici (cum ar fi verbele neregulate din limbile clasice) care nu urmează paradigmele stabilite pentru clasa lor morfologică.
• aritmic — Care este lipsit de ritm, cadență sau regularitate; care se desfășoară în mod neregulat, sacadat ori discontinuu. În medicină, termenul se utilizează în special pentru a descrie pulsul sau bătăile inimii care deviază de la frecvența cardiacă normală, iar în muzică sau literatură indică o compoziție sau o execuție defectuoasă care nu respectă măsura ori structura ritmică stabilită.
• atacto — Element de compunere lingvistică derivat din grecescul vechi 'ataktos' (dezordonat, neregulat), utilizat în terminologia științifică internațională (în special în botanică, anatomie și chimia polimerilor) pentru a forma termeni care desemnează o structură lipsită de ordine, o dispunere neregulată a organelor sau o configurație moleculară asimetrică și haotică.
• azigomorf — Care prezintă o structură asimetrică sau neregulată, ce nu poate fi împărțită în jumătăți simetrice prin niciun plan vertical median; termen utilizat în special pentru a descrie florile sau organele vegetale complet lipsite de planuri de simetrie bilaterală ori radiară.