#neurostiinte

• aloempatie — Formă atipică sau direcționată diferit a rezonanței emoționale în care un individ experimentează stări afective transferate sau induse de un mediu străin ori de un grup cu valori complet opuse propriei structuri psihologice. În neuropsihologia experimentală, termenul descrie procesul prin care rețelele de neuroni-oglindă procesează și integrează răspunsuri empatice care contravin asocierilor afective native ale subiectului, forțând o restructurare cognitivă tranzitorie.
• anoetic — Care este lipsit de conștiință reflexivă, rațiune sau reprezentare mentală conceptuală; privitor la o stare pur senzorială ori afectivă primară. În psihologia cognitivă și în teoriile memoriei dezvoltate de Endel Tulving, termenul descrie nivelul cel mai elementar de conștiință (conștiința anoetică), caracteristic organismelor care trăiesc exclusiv în prezentul imediat și reacționează la stimuli perceptivi fără a poseda capacitatea de a reflecta asupra propriilor stări mentale sau amintiri.
• anoso — Element de compunere savantă utilizat ca prefix în terminologia medicală și clinică, provenit din limba greacă, având semnificația de 'boală', 'afecțiune' sau 'stare patologică'. Este utilizat structural în formarea unor termeni specializați din psihiatrie și neurologie pentru a indica o legătură directă cu prezența sau percepția unei maladii.
• atențional — Care aparține atenției, care se referă la procesele de concentrare, selectare și orientare a conștiinței; legat direct de funcția cognitivă a atenției. În neuropsihologia teoretică și experimentală, termenul califică rețelele neuronale, mecanismele cerebrale, deficitele sau resursele mintale implicate în procesarea selectivă a stimulilor din mediul înconjurător.
• autoscopic — Care se referă la sau este caracterizat prin autoscopie; specific unei experiențe halucinante sau stări alterate de conștiință în care o persoană își percepe propriul corp din exterior, ca un observator detașat, sau își vede propria imagine dublată proiectată în spațiul înconjurător ca un fantomă structurală (fenomenul de 'out-of-body').
• autoscopie — Fenomen psihic de natură halucinatorie sau iluzorie în care o persoană își percepe propriul corp din exterior sau își vede propria imagine dublată proiectată în spațiul înconjurător ca un spectru vizual. Această perturbare complexă a schemei corporale și a percepției spațiale este adesea asociată cu afecțiuni ale lobului temporo-parietal, stări de epuizare extremă, anestezie sau tulburări disociative intense.