#ocultism

• abrasax — Cuvânt mistic, formulă simbolică și zeitate supremă în cosmologia anumitor secte gnostice (în special ale discipolilor lui Basilide), reprezentând Divinitatea Supremă, Sursa Primordială sau conducătorul celor 365 de ceruri; (istoria religiilor) cuvânt cabalistic ale cărui litere grecești, adunate conform numerologiei elene (isopsefie), însumează exact valoarea 365, corespunzătoare numărului de zile dintr-un an solar; reprezentat simbolic ca o figură hibridă cu cap de cocoș, corp uman și picioare formate din șerpi.
• acromanție — Formă străveche de divinație bazată pe observarea, interpretarea formelor și evoluției aerului, a ceții sau a aburilor atmosferici; arta de a prezice viitorul prin fenomene aeromantice particulare. În esența sa ritualică, această practică presupunea izolarea mistică a prezicătorului într-un spațiu deschis, unde tiparele lăsate de curenții de aer timpurii sau de vaporii condensați erau decodificate drept mesaje subtile ale divinității.
• alchimic — Care aparține sau se referă la alchimie; specific practicilor, doctrinelor sau textelor medievale și hermetice care urmăreau transformarea metalelor de bază în aur, descoperirea elixirului vieții sau a Pietrei Filozofale. În sens figurat, termenul descrie un proces misterios, secret, fascinant sau o transformare spirituală profundă realizată prin metode ascunse ori greu de înțeles.
• Asmodeu — Entitate demonică majoră prezentă în tradițiile iudeo-creștine, literatura apocrifă (Cartea lui Tobit) și tratatele medievale de ocultism, descris adesea ca rege al demonilor, spirit al desfrâului, al geloziei sau al distrugerii; în structura ierarhiilor infernale, el simbolizează unul dintre cele șapte păcate de moarte (luxuria) și este recunoscut ca un personaj complex ce îmbină atribute din mitologia persană veche (Aeshma Deva) cu credințele semitice.