#virtute monahala

• ascultare — Acțiunea de a asculta și rezultatul ei; atitudine caracterizată prin docilitate, supunere și respectarea normelor, directivelor sau dogmelor stabilite. În context teologic și monastic, reprezintă una dintre marile virtuți creștine (votul ascultării), implicând tăierea voii proprii în fața duhovnicului, în timp ce în justiție se referă la audierea martorilor sau a părților dintr-un proces.