Dicționarul de Termeni Religioși și Concepte Estetice

• autonimicire — Acțiunea de a se autonimici și rezultatul ei; proces moral, psihologic sau spiritual prin care un individ recurge la desființarea propriei importanțe, la auto-umilire deliberată ori la reducerea simbolică a sinelui la starea de nimicnicie. În textele teologice sau filozofice existentiale, reprezintă o formă extremă de abandonare a ego-ului, realizată pentru atingerea unei stări de puritate spirituală ori ca reacție la o criză de sens profundă.