Dicționarul de Termeni Științifici, Botanici și Chimici

• aril — În botanică, înveliș cărnos, adesea intens colorat, care se dezvoltă parțial sau total în jurul seminței unor plante (cum ar fi la tisă ori nucșoară) servind la atragerea păsărilor pentru diseminare; în chimie, radical organic monovalent derivat dintr-o hidrocarbură aromatică prin îndepărtarea unui atom de hidrogen.