Dicționarul de Termeni Teologici și Arhaisme Lexicale

• atrițiune — Formă alternativă, arhaică ori livrescă pentru termenul 'atriție'; proces structural de uzură, măcinare, erodare prin frecare sau reducere numerică progresivă a unui element. În limbajul teologic istoric, descrie o formă de regret sau căință imperfectă pentru păcate, motivată nu din dragoste pură față de divinitate, ci din teama de pedeapsă ori de consecințe.