Dicționarul Graiurilor Populare și al Variantelor Lexicale Istorice

• age — Formă regională sau variantă fonetică veche pentru substantivul 'agă', desemnând un titlu administrativ și militar acordat unor comandanți din Imperiul Otoman sau, în Țările Române, boierului care conducea poliția capitalei (agía). În contextele rurale sau balcanice, termenul supraviețuiește ca element de arhaism lexical, fiind utilizat pentru a indica o persoană cu autoritate locală sau un dregător.
• agea — Formă regională sau variantă fonetică veche pentru substantivul 'agă'; titlu administrativ și militar acordat în Imperiul Otoman, preluat și în Țările Române pentru a-l desemna pe boierul care se afla în fruntea agiei și care deținea atribuțiile de conducere a poliției capitalei. Persoana cu acest rang avea rolul de a asigura ordinea publică, paza orașelor și respectarea directivelor administrative medievale.