#almar
- alinare — Acțiunea de a alina și rezultatul ei; diminuare, potolire sau ușurare a unei suferințe fizice (durere, boală) ori morale (tristețe, zbucium sufletesc); consolare, liniștire sau tihnă dobândită în urma unui sprijin material ori afectiv.
- almar — Termen regional extrem de rar sau variantă fonetică veche întâlnită în anumite graiuri dunărene, probabil derivată din lexicul marinăresc sau comercial balcanic, folosit pentru a descrie o unealtă de pescuit sau o componentă structurală minoră a ambarcațiunilor de lemn; de asemenea, poate apărea ca nume propriu toponimic sau de familie în onomastica locală.
- astâmpărare — Acțiunea de a astâmpăra și rezultatul ei; procesul de calmare, potolire, liniștire sau satisfacere a unei nevoi ori a unei stări de tulburare fizică sau psihică. Este un substantiv deverbal utilizat pentru a indica actul de temperare a unui element agitat.
- autoliniști — A-și recăpăta calmul, echilibrul interior sau pacea mentală prin propriul efort conștient, fără a recurge la factori exteriori, medicamente ori intervenții din partea altor persoane; a gestiona stările de anxietate, panică sau furie prin tehnici subiective de autoreglare emoțională. În psihologia cognitiv-comportamentală, termenul descrie capacitatea unui individ de a-și restructura gândurile catastrofice și de a folosi respirația sau meditația pentru a reduce activarea sistemului nervos simpatic.
- autoliniștire — Actul, procesul sau capacitatea de a-și recăpăta calmul, echilibrul psihic și pacea interioară prin strategii și eforturi proprii cognitive, emoționale sau fiziologice, fără suport extern. În psihologia comportamentală și dezvoltarea timpurie, termenul descrie trecerea de la starea de agitație sau hiperactivare a sistemului nervos la o stare de homeostazie, fiind un mecanism esențial de autoreglare ce previne decompensarea emoțională în momente de stres intens, panică sau furie.