#amigdalo

• amigdaliform — Care are forma unei migdale; ovoid, alungit și ușor turtit la capete, prezentând o geometrie specifică biconvexă. Acest descriptor structural este utilizat pe scară largă în anatomie pentru a defini nuclei sau organe, în mineralogie pentru agregate de roci și în arheologie pentru a clasifica topoarele de piatră cioplite din paleolitic.
• amigdalo — Element prim de compunere savantă (prefixoid) extras structural din limba greacă veche, utilizat în terminologia medicală și științifică pentru a introduce semnificația de amigdală (fie tonsilă palatină, fie nucleul cerebral amigdaloid) sau formă de migdală. Acesta servește ca bază structurală pentru construirea unor termeni anatomici, patologici sau chirurgicali complexi.
• amigdaloid — Care are forma unei migdale; ovoidal și ușor turtit. În neuroanatomie, termenul descrie corpul amigdaloid (sau amigdala cerebrală), o structură nucleară profundă esențială în procesarea emoțiilor. În mineralogie, se referă la structura unei roci vulcanice ale cărei cavități (geode) au fost umplute ulterior cu minerale secundare, formând noduli ovali.
• amigdalolit — Concrețiune calcaroasă sau calcul de dimensiuni variabile format în criptele amigdalelor palatine, cunoscut popular sub numele de dop de cazeum sau piatră de amigdale. Se formează structural prin acumularea și calcificarea detritusurilor celulare, a resturilor alimentare și a coloniilor bacteriene, provocând frecvent halitoză, senzație de corp străin în gât și disfagie ușoară.
• amigdalotom — Instrument chirurgical specializat, utilizat în otorinolaringologie pentru efectuarea amigdalotomiei, constând structural într-un mâner metalic prevăzut cu o ansă tăioasă sau un mecanism de tip ghilotină (cum este modelul Sluder-Ballenger). Acest dispozitiv de precizie permite prinderea, secționarea sau excizia parțială ori totală a țesutului amigdalian hipertrofiat, asigurând o tăiere rapidă pentru reducerea timpului de sângerare operatorie.
• amigdalotomie — Intervenție chirurgicală constând în incizarea sau rezecția parțială (reducerea de volum) a amigdalelor palatine, distinctă structural de amigdalectomie, care presupune extirparea totală. Este indicată clinic în special la copii pentru tratamentul hipertrofiei amigdaliene severe ce provoacă obstrucție respiratorie superioară și apnee în somn, păstrând o porțiune din țesutul limfoid cu rol imunitar.
• amigdalotripsie — Procedeu chirurgical istoric utilizat în otorinolaringologie, constând în zdrobirea treptată sau fragmentarea mecanică structurată a amigdalelor palatine hipertrofiate cu ajutorul unui instrument special numit amigdalotrib, având scopul de a induce necroza ischemică sau îndepărtarea țesutului limfatic cu un risc minim de hemoragie. Acest tip de intervenție chirurgicală invazivă a fost abandonat complet în practica medicală modernă, fiind înlocuit de tehnici avansate precum radiofrecvența, electrocauterizarea sau coblația plasma-laser.