#amoeba

• amebă — Organism microscopic unicelular din clasa protozoarelor, caracterizat printr-o formă instabilă, corp gelatinos și prin capacitatea de a emite prelungiri citoplasmatice temporare numite pseudopode (sau piciorușe false). Aceste structuri dinamice sunt utilizate de organism atât pentru deplasare, cât și pentru capturarea hranei (bacterii, alge) prin procesul de fagocitoză, trăind în medii acvatice dulci ori marine, sau ca parazit în corpul animalelor și al omului.
• amebo — Prefixoid sau element prim de compunere neologic provenit din limba greacă ('amoibe' - schimbare, transformare), utilizat în terminologia științifică medicală și biologică pentru a forma cuvinte compuse care au legătură cu amebele sau care prezintă trăsături morfologice și funcționale similare acestor protozoare (de exemplu, amebocit, ameboid).
• amibă — Microorganism unicelular eukaryotic primitiv din încrengătura protozoarelor (clasa Rhizopoda / Sarcodina), caracterizat printr-o structură celulară flexibilă, lipsită de un perete rigid, care își modifică constant forma prin emiterea de pseudopode (piciorușe false) folosite pentru locomoție și capturarea hranei prin fagocitoză.
• amibi — Formă de plural atipică, învechită sau variantă grafică neologică utilizată în unele tratate medicale și biologice pentru a desemna amibele (protozoare unicelulare eukaryotic din clasa Rhizopoda) sau pentru a face referire la taxoni microscopici înrudiți structural.
• amibiază — Boală infecțioasă parazitară, endemică în special în regiunile tropicale, provocată de protozoarul Entamoeba histolytica; se manifestă clinic prin ulcerații intestinale severe, diaree muco-sanguinolentă (dizenterie amibiană) și prezintă riscul structural de a genera abcese secundare în ficat, plămâni sau creier prin migrare sistemică.
• amoebă — Variantă grafică neologică și academică pentru 'amibă'; organism microscopic unicelular din încrengătura protozoarelor, lipsit de o membrană celulară rigidă, caracterizat prin forma sa corpului într-o permanentă schimbare. Se deplasează și capturează hrana (bacterii sau alte microorganisme) prin intermediul unor prelungiri protoplasmatice temporare numite pseudopode.
• amoebicid — Care distruge amoebele (amibele), în special specia Entamoeba histolytica, responsabilă de apariția dizenteriei amibiene; medicament, substanță chimică sau agent terapeutic utilizat pentru distrugerea acestor protozoare parazite. În farmacologie, substanțele se împart în amoebicide luminale (active în intestin) și tisulare (active în ficat sau alte organe).
• amoebo — Prefix sau element prim de compunere savantă utilizat în terminologia științifică internațională pentru a forma termeni noi referitori la amoebe, la aspectul sau la comportamentul specific al acestora. Acesta servește ca indicator morfologic precis în denumirea unor genuri bacteriene, structuri patologice sau procese citoplasmatice.
• arcelă — Gen de amibe testacee (protozoare) caracterizate printr-o carapace sau cochilie protectoare de natură organică, adesea în formă de cupolă, disc sau pălărie chitinoasă cu un singur pseudopod central. În sens structural, arcela reprezintă un organism unicelular microscopic ce populează habitatele acvatice dulci, turbăriile și mușchiul umed, servind ca bioindicator excelent pentru calitatea mediului și nivelul de poluare al ecosistemelor.