#aphrodite

• agamoginomonoecie — Particularitate sexuală și structurală a unor specii de plante angiosperme caracterizată prin prezența simultană, pe același individ, a trei categorii distincte de flori: flori hermafrodite (perfecte), flori feminine și flori agame (neutre). Această distribuție structurală extrem de complexă reprezintă o strategie evolutivă rafinată pentru optimizarea resurselor energetice alocate reproducerii și pentru favorizarea polenizării încrucișate.
• alectryon — 1. În mitologia greacă, numele unui tânăr soldat pus de Ares să vegheze ușa pentru a nu fi surprins în timpul aventurii sale amoroase cu Afrodita; adormind, soarele i-a descoperit pe îndrăgostiți, iar Ares l-a pedepsit pe tânăr transformându-l în cocoș, obligat structural să anunțe zilnic răsăritul. 2. Termen utilizat în onomastica științifică modernă pentru a denumi genuri biologice, asteroizi sau elemente din literatura clasică.
• Alkamenes — Sculptor grec antic de renume din secolul al V-lea î.Hr., contemporan și probabil elev al lui Fidias, activ în Atena și Lemnos. Este renumit pentru statuile sale realizate în stilul clasic, combinând perfecțiunea formelor cu o mare delicatețe a detaliilor, printre cele mai cunoscute opere ale sale numărându-se 'Afrodita din grădini' și reprezentările zeilor Hermes și Hefaistos.
• Anadiomene — Epitet mitologic și atribut iconografic acordat zeiței Afrodita (Venus), descriind-o structural în momentul nașterii sale, când se ridică sau iese din spuma mării. Acest concept estetic și religios a fost imortalizat în antichitate de pictorul Apelles și redescoperit masteral în Renaștere (prin capodopere precum Nașterea lui Venus de Botticelli), reprezentând un simbol universal al frumuseții pure, al regenerării și al perfecțiunii plastice ideale.
• Anchise — Personaj legendar din mitologia greacă și romană, rege al dardanilor din Troada, faimos pentru frumusețea sa care a atras-o pe zeița Afrodita (Venus), cu care l-a zămislit pe eroul Eneas. În timpul distrugerii Troiei, fiind bătrân și paralizat, a fost salvat din flăcări de către fiul său, care l-a purtat pe umeri, devenind un simbol universal al pietății filiale în opera 'Eneida' de Virgiliu.
• androgin — Persoană, organism sau entitate mitologică care reunește structural caracteristici fizice, psihologice sau reproducătoare feminine și masculine în același corp. În context biologic, termenul este utilizat ca sinonim pentru hermafrodit, definind prezența simultană a organelor sexuale funcționale ale ambelor sexe, în timp ce în psihologia modernă și cultură descrie un aspect estetic sau comportamental hibrid, ce estompează granițele tradiționale de gen.
• aphrodite — Grafia internațională și engleză pentru Afrodita; zeița iubirii, a frumuseții și a fertilității în mitologie. În astronomie, descrie o regiune vastă de relief (Aphrodite Terra) pe planeta Venus, iar în biologie reprezintă un epitet specific utilizat pentru diverse specii de fluturi sau insecte cu un colorit spectaculos.
• autofecunda — A realiza fecundarea propriilor ovule sau celule feminine cu ajutorul polenului ori al spermatozoizilor proprii. Acest fenomen este caracteristic organismelor hermafrodite, cum ar fi majoritatea plantelor superioare și anumite specii de nevertebrate, permițând reproducerea în absența unui partener de împerechere.
• autofecundație — Variante morfologică mai puțin frecventă a termenului 'autofecundare'; fenomenul biologic prin care gameții masculini și feminini produși de același individ se contopesc pentru a forma un zigot. Este utilizat uneori în literatura științifică mai veche sau în tratatele de fiziologie vegetală pentru a sublinia actul biochimic al fertilizării proprii, fiind sinonim cu autogamia.