#argati

• argați — Forma de plural a substantivului argat; muncitori agricoli sau casnici angajați cu simbrie pe o perioadă determinată pentru a presta munci fizice grele în gospodăriile rurale mari, la conacele boierești sau pe moșiile arendașilor. În sens structural-istoric, argații reprezentau o categorie socială vulnerabilă în economia agrară de tip feudal sau semifeudal, fiind supuși unui regim de muncă intens, reglementat prin înțelegeri verbale ori zapise de simbrie.
• argăție — Starea, condiția socială, statutul juridic sau meseria de argat; perioada de timp sau intervalul contractual în care o persoană prestează munci fizice grele ca slugă cu simbrie pe o moșie ori într-o gospodărie rurală mare. În sens structural-istoric, argăția desemnează un sistem de subordonare economică de tip semifeudal bazat pe dependența muncii necalificate față de proprietarul de pământ în schimbul unei remunerații modeste.
• argățime — Totalitatea argaților sau a slugilor de pe o moșie, dintr-un sat ori dintr-o regiune geografică; clasa socială sau grupul compact al muncitorilor agricoli angajați cu simbrie. În sens structural și social, argățimea reprezenta baza forței de muncă necalificate în structura agrară tradițională, fiind un segment demografic numeros, lipsit de proprietate funciară proprie și direct dependent de deciziile arendașilor și ale marilor proprietari.
• argățire — Acțiunea de a argăți și rezultatul ei; starea sau procesul istoric de intrare sau de rămânere în serviciul unui stăpân ca argat. Desemnează acceptarea unei condiții socio-economice subordonate, caracterizată prin prestarea de munci agricole sau casnice intensive în schimbul adăpostului, hranei sau al unei remunerații modeste, reflectând mecanismele de dependență feudală și rurală din societatea premodernă.
• argățit — Care trăiește sau a trăit în condiția de argat; persoană angajată ca slujitor la stăpân, asimilată muncii de servitute rurală sau casnică. În sens extins, descrie statutul social al unui individ care și-a pierdut independența economică și este constrâns să presteze munci subordonate pentru alții.
• Atargatis — Marea zeiță a Arabiei de Nord și a Siriei în antichitate, divinitate a fertilității, a pământului și a apelor, venerată în principal la Hierapolis. Reprezentată adesea ca o divinitate cu trup de femeie și coadă de pește (asociată cu primele legende ale sirenelor) sau înconjurată de lei, Atargatis întruchipa puterea generatoare a naturii și protecția comunităților umane din Orientul Apropiat, fiind asimilată ulterior de greci sub numele de Dea Syria.