#argintărie
- argint — Element chimic cu numărul atomic 47 și simbolul Ag, situat în grupa metalelor de tranziție. Este un metal prețios de o culoare albă strălucitoare, caracterizat structural prin cea mai ridicată conductibilitate electrică și termică și reflectivitate dintre toate metalele. Este utilizat la scară largă în electronică, producția de panouri solare, argintărie, bijuterii, medicină (datorită proprietăților sale antibacteriene) și istoric ca etalon monetar.
- argintărie — Ansamblu sau colecție de obiecte de uz casnic, tacâmuri, sfeșnice, vase decorative sau piese de cult confecționate integral din argint sau acoperite cu un strat din acest metal prețios; prin extensie, termenul desemnează meșteșugul tăierii și prelucrării argintului, magazinul sau atelierul unde se produc și se vând aceste piese fine, precum și tezaurul monetar sau de podoabe al unei familii.
- argintariță — Femeie sau fată care se ocupă cu meșteșugul argintăriei, tăbăcirii cu argint sau fabricării podoabelor din argint; soția ori fiica unui meșter argintar implicată structural în treburile atelierului familial. În contextul breslelor și al economiei casnice premoderne, termenul denumea artizana care supraveghea gravarea fină, curățarea metalelor prețioase ori gestionarea inventarului de bijuterii și obiecte liturgice ornamentate.
- argintură — Termen arhaic sau regional întâlnit în vechile însemnări meșteșugărești pentru a desemna rezultatul placării cu argint; stratul, pelicula ori poleiala metalică depusă pe suprafața unui obiect; de asemenea, poate indica local totalitatea obiectelor, vaselor ori podoabelor realizate din argint sau placate argentic (argintărie). În sens tehnic structural, evaluează starea, calitatea și rezistența fizică a stratului protector în fața proceselor de oxidare.
- arginturi — Denumire colectivă folosită pentru a desemna totalitatea obiectelor, vaselor, tacâmurilor sau podoabelor confecționate din argint ori acoperite cu o peliculă fină din acest metal prețios alb; prin extensie, termenul evocă tezaurul casnic de preț al unei familii sau piesele liturgice valoroase păstrate în seifurile instituțiilor de cult.