#asteptare

• adăsta — A aștepta cu răbdare, a rămâne pe loc în așteptarea cuiva sau a ceva, a zăbovi ori a întârzia într-un anumit loc înainte de a relua o călătorie. În textele cronicărești și în poezia română veche, verbul poartă o conotație solemnă, descriind speranța sau expectativa tensionată în fața unui eveniment major ori a sosirii unei persoane dragi.
• adăstare — Acțiunea de a adăsta și rezultatul ei; starea sau procesul de așteptare prelungită, zăbovire ori întârziere într-un certain punct structural. Termenul funcționează ca un echivalent istoric și literar al substantivului modern 'așteptare', fiind utilizat în scrierile ecleziastice sau cronicărești pentru a accentua durata ori solemnitatea momentului.
• antecameră — Cameră de intrare sau sală de așteptare situată înaintea unei încăperi principale, a unui birou oficial, a unei săli de audiențe sau a unui apartament. În sens figurat, termenul desemnează o etapă preliminară, un spațiu de tranziție sau un eveniment premergător care introduce o situație de o importanță mult mai mare.
• anticameră — Încăpere de intrare situată înaintea unei camere principale, a unui birou oficial sau a unei săli de recepție, destinată de obicei așteptării vizitatorilor. În sens figurat, termenul desemnează o fază preliminară, o etapă pregătitoare sau un spațiu de tranziție care precede imediat un eveniment major, o funcție importantă ori o stare de fapt.
• așteptare — Acțiunea de a aștepta și rezultatul ei; starea sau intervalul de timp în care o persoană rămâne inactivă sau vigilentă până la sosirea cuiva ori la producerea unui eveniment. În sens psihologic, reprezintă speranța, anticiparea sau perspectiva mentală a unui individ cu privire la un deznodământ viitor, iar în informatică definește starea de repaus a unui sistem care solicită un răspuns de la un server sau un hardware.
• așteptătură — Termen regional rar sau arhaic care desemnează un loc special amenajat pentru popas, o bancă rudimentară de lemn situată la poarta unei gospodării rurale ori la răspântia drumurilor, unde trecătorii sau călătorii se pot opri pentru a se odihni ori pentru a aștepta pe cineva. În anumite subdialecte izolate, cuvântul poate descrie și intervalul lung de timp petrecut în expectativă, o zăbavă forțată sau starea de veghe a unei persoane.