#boboteaza

• agheasmă — Apă sfințită de către preot în cadrul unei slujbe religioase speciale (sfințirea mică sau sfințirea mare a apei), prin invocarea Duhului Sfânt, utilizată în Biserica Ortodoxă și Catolică pentru binecuvântare, purificare structurală, stropirea caselor, a obiectelor de cult și vindecare spirituală; slujba religioasă în cadrul căreia se sfințește această apă.
• agheazmă — Variantă ortografică pentru agheasmă sau aghiazmă; apa care a fost sfințită de preot prin ritualul liturgic al epiclezei (invocarea Duhului Sfânt). Este utilizată pe scară largă în cultul creștin răsăritean pentru stropirea penitenților, curățirea locurilor profane, alungarea duhurilor necurate și sfințirea obiectelor domestice sau bisericești.
• aghiasmă — Variantă ortografică și fonetică foarte răspândită pentru agheasmă; apa sfințită de preot în cadrul unei slujbe religioase ritualice prin invocarea Duhului Sfânt. Este utilizată în Biserica Ortodoxă pentru stropirea penitenților, binecuvântarea caselor, purificarea obiectelor liturgice și ca element de tămăduire spirituală.
• aghiazmă — Variantă lingvistică și ortografică standard, extrem de utilizată în vorbirea curentă și în textele bisericești pentru agheasmă; apa sfințită de preot prin invocarea Duhului Sfânt în cadrul unei slujbe speciale. În cultul ortodox, reprezintă un element de sfințire structurală și curățire spirituală folosit pentru stropirea credincioșilor, a caselor și a obiectelor liturgice.
• aiasmă — Variantă fonetică regională și populară (întâlnită cu precădere în graiurile din Moldova și Transilvania) pentru cuvântul agheasmă; apă sfințită de preot în cadrul unor ritualuri sau slujbe creștine (cum ar fi Boboteaza). Această apă ritualică este investită structural de credincioși cu proprietăți tămăduitoare, purificatoare și de alungare a spiritelor rele, fiind păstrată în case ca un obiect sacru.
• aiazmă — Variantă fonetică regională și arhaică, întâlnită cu precădere în anumite graiuri populare românești sau texte vechi bisericești, pentru cuvântul agheasmă; apă sfințită de preot prin rugăciuni și ritualuri specifice. Este folosită de credincioși pentru purificarea caselor, tămăduirea bolilor și alungarea simbolică a forțelor obscure.
• ajun — Ziua sau intervalul de timp care precede imediat un eveniment important, o sărbătoare religioasă sau o dată memorabilă; perioadă de pregătire spirituală sau administrativă dinaintea unui moment solemn. În tradiția creștină, termenul desemnează în mod special zilele dinaintea marilor praznice (Crăciunul, Boboteaza), asociate adesea cu posturi aspre și obiceiuri folclorice specifice.
• apă sfințită — Apă potabilă curată care a fost sfințită de către un preot sau episcop în cadrul unui ritual liturgic special (agheasmă), prin rugăciuni, semnul crucii și binecuvântare. În tradiția creștină (în special cea ortodoxă și catolică), această licoare sacră este utilizată structural pentru stropirea credincioșilor, a caselor și a obiectelor ritualice în scopul alungării spiritelor rele, purificării spirituale și dobândirii binecuvântării divine.
• apă-botează — Denumire regională sau populară utilizată în anumite comunități rurale din sudul țării pentru a desemna sărbătoarea Bobotezei (Botezul Domnului) sau, în sens strict, apa sfințită în mod solemn în cadrul acestei mari sărbători creștine, considerată în folclor ca având proprietăți apotropaice și purificatoare deosebite.