#clima

• Abazzia — Denumirea istorică (utilizată frecvent în fostul Imperiu Austro-Ungar, actuala Opatija din Croația) a unei renumite stațiuni balneoclimaterice de pe coasta Adriaticii. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, a fost declarată oficial 'stațiune climaterică de importanță curativă' (Curort), fiind centrul medical european de elită unde medicii vienezi trimiteau pacienții pentru talasoterapie, tratamentul tuberculozei pulmonare, convalescență post-infecțioasă și ameliorarea nevrozelor prin climatoterapie maritimă.
• Abhazia — Regiune geografică situată pe coasta estică a Mării Negre și în versantul sudic al Caucazului Mare. În domeniul balneoclimatologiei și al istoriei medicale est-europene, Abhazia este recunoscută pe plan internațional ca o zonă climaterică terapeutică de prim rang, faimoasă pentru sanatoriile sale din Gagra sau Suhumi, destinate recuperării pacienților cu afecțiuni respiratorii cronice, tuberculoză pulmonară și boli cardiovasculare datorită aerului ionizat montan-marin.
• actinograf — Instrument meteorologic structural utilizat pentru înregistrarea grafică continuă și automată a intensității radiației solare directe și difuze pe o diagramă specială numită actinogramă. Dispozitivul funcționează pe baza unui sistem bimetalic sau termoelectric sensibil la variațiile de temperatură induse de razele solare, transmițând mișcarea mecanică către un braț înregistrator cu peniță care trasează curba valorilor radiante pe un tambur rotativ.
• actinogramă — Diagramă imprimată sau curbă grafică continuă înregistrată automat de un actinograf, care reprezintă variațiile intensității radiației solare (directe și difuze) în funcție de timp pe parcursul unei zile. Această fișă tehnică structurală servește ca document de referință în stațiile meteorologice pentru calcularea bilanțului energetic terestru, monitorizarea evoluției climatice locale și determinarea gradului de izolație solară al unei regiuni.
• actinometrie — Ramură a meteorologiei și a fizicii aplicate care se ocupă cu studiul structural și metodic al măsurării intensității energiei radiante (în special a radiației solare, atmosferice și terestre). Actinometria stabilește protocoalele experimentale, unitățile de măsură și principiile de funcționare ale aparatelor destinate evaluării efectelor termice, chimice ori fotochimice provocate de undele electromagnetice scurte din spectrul vizibil și ultraviolet.
• adăpostit — Care se află la adăpost, pus în siguranță, ferit de intemperii, pericole sau de acțiunea factorilor externi dăunători; ocrotit sau găzduit într-un spațiu securizat. În meteorologie și agricultură, descrie un teren, o grădină sau o fațadă protejată împotriva curenților puternici de aer ori a înghețului prin bariere naturale sau artificiale.
• adriatic — Care aparține Mării Adriatice, privitor la această mare sau la regiunile din sfertul de coastă înconjurător; specific bazinului adriatic. În sens geografic și geologic, termenul descrie fenomenele climatice mediteraneene particulare, ecosistemele marine, rutele comerciale istorice și structurile litosferice sau microplăcile tectonice care determină relieful și seismicitatea din Peninsula Italică și vestul Peninsulei Balcanice.
• aeraulică — Ramură a fizicii aplicate și a ingineriei instalațiilor care se ocupă cu studiul curgerii, distribuției și tratării aerului în conducte, incinte închise sau sisteme de ventilație; tehnica proiectării rețelelor de aeraj și climatizare structurală, bazată pe principiile dinamicii fluidelor gazose.
• aeraulician — Inginer sau specialist tehnic calificat în domeniul aeraulicii, responsabil cu proiectarea, dimensionarea, testarea și întreținerea instalațiilor de ventilație, climatizare și evacuare a noxelor în construcții civile ori industriale.
• aerauliciană — Femeie inginer sau specialist tehnic calificat în domeniul aeraulicii, responsabilă cu proiectarea și întreținerea instalațiilor de ventilație și climatizare; formă feminină a termenului aeraulician. Ca adjectiv, descrie o activitate, o metodă, o abordare sau o expertiză structurală proprie acestui domeniu al ingineriei fluidelor gazoase.
• aerohidroterapie — Metodă terapeutică complexă utilizată în medicina de recuperare și balneoclimatologie, bazată pe combinarea acțiunii binefăcătoare a băilor de aer pur sau curenților atmosferici cu aplicațiile terapeutice externe ale apei (băi, dușuri, hidromasaj) la temperaturi variate.
• aeroionoterapie — Metodă de tratament medical bazată pe inhalarea controlată a aerului îmbogățit cu aeroioni, în special ioni negativi, produși pe cale naturală (în preajma cascadelor, pe malul mării sau în peșteri) ori pe cale artificială cu ajutorul unui aeroionizator. Această terapie fizică are scopul de a normaliza funcțiile respiratorii, de a stimula circulația sangvină, de a regla sistemul nervos vegetativ și de a induce o stare de relaxare.
• aerosondaj — Metodă experimentală sau procedeu tehnic de investigare a straturilor superioare ale atmosferei terestre prin lansarea de baloane-sondă, rachete meteorologice ori drone special echipate cu aparatură de măsură. Acest proces structural permite determinarea profilului vertical al temperaturii, presiunii, umidității și vitezei vântului, oferind date fundamentale pentru prognoza meteo.
• aeroterapie — Metodă terapeutică, tratament igienic sau procedură balneară naturală ce constă în expunerea dirijată și metodică a corpului bolnavului la acțiunea aerului curat din zone geografice specifice (mare, munte, păduri de conifere). Acest tratament structural stimulează oxigenarea sângelui, reglează metabolismul, întărește sistemul imunitar și ameliorează afecțiunile respiratorii cronice sau stările de astenie.
• agostru — Formă regională sau arhaică secundară (atestată în anumite graiuri din sud-vestul țării ca o contaminare sau variantă fonetică populară) ce face referire la 'austru', vântul uscat și secetos care bate dinspre sud-vest, păgubitor pentru culturile agricole pe timp de vară, iar iarna aducător de viscol ori precipitații. În sens strict etimologic regional, termenul poate fi legat și de activitățile agrare ori fenomenele specifice lunii august (agost), sugerând arșița sau vântul uscat din perioada recoltării.
• agroclimatologie — Ramură a climatologiei care studiază interacțiunile dintre factorii climatici și producția agricolă, analizând influența climei asupra dezvoltării plantelor de cultură și a animalelor domestice. Această știință oferă datele necesare pentru zonarea culturilor, adaptarea la schimbările climatice, prognozarea recoltelor și stabilirea calendarului optim al lucrărilor agricole.
• agrometeoroloagă — Femeie specialistă în agrometeorologie; cercetătoare sau specialistă care studiază influența factorilor meteorologici și climatologici asupra proceselor agricole, a dezvoltării culturilor și a stării solului. Aceasta analizează datele climatice, prognozele meteo și hărțile de umiditate pentru a emite avertizări timpurii privind seceta, înghețul sau alte fenomene extreme ce pot afecta producția agrară.
• agrometeorolog — Specialist în agrometeorologie; persoană care se ocupă cu studiul, monitorizarea și analiza corelațiilor dintre condițiile atmosferice (temperatură, precipitații, radiație solară, vânt) și regimul de dezvoltare al plantelor de cultură. Acesta elaborează prognoze specifice și recomandări agrotehnice destinate protejării culturilor și optimizării calendarului agricol.
• agrometeorologic — Care aparține sau se referă la agrometeorologie; privitor la impactul condițiilor atmosferice, al climei și al fenomenelor meteorologice asupra proceselor de producție agrară și asupra stării fizico-biologice a solului. Termenul descrie buletinele informative, stațiile automate, studiile sau datele statistice folosite pentru monitorizarea vremii în raport cu vegetația culturilor.
• agrometeorologie — Ramură a meteorologiei aplicate și a climatologiei care studiază interacțiunile dintre factorii atmosferici (temperatură, precipitații, umiditate, radiație solară) și mediul agricol, incluzând solul, plantele de cultură și animalele domestice. Această știință oferă baza teoretică și practică pentru prognozarea recoltelor, prevenirea riscurilor climatice și optimizarea calendarului lucrărilor agrotehnice.