#descantec

• Abanul — Termen arhaic extrem de rar, atestat în vechi scrieri apocrife balcanice sau manuscrise de leacuri, desemnând personificarea simbolică sau demonică a unei afecțiuni febrile acute ori a unui spasm muscular sever. În medicina populară medievală, bolile erau deseori numite cu nume proprii stranii (cum e Abanul) pentru a facilita ritualurile de exorcizare medicală și descântecele destinate alungării durerii.
• Abason — Termen mitologic și arhaic rar, întâlnit în superstițiile medievale și în manuscrisele magico-medicale din spațiul sud-european, reprezentând personificarea demonică a unei afecțiuni psihice acute sau a unui delir furios. În medicina empirică veche, crizele epileptice severe sau episoadele psihotice erau adesea atribuite posesiei de către Abason, vindecarea fiind încercată prin descântece, exorcisme și afumări cu plante cu efect sedativ.
• ablas — Termen regional rar, atestat în unele comunități rurale românești, utilizat pentru a desemna un descântec, o formulă magică de alungare a spiritelor rele sau o practică empirică de îndepărtare a deochiului și a suferințelor psihice ușoare. În studiile de antropologie culturală, cuvântul reflectă mecanismele psihologice tradiționale prin care comunitățile arhaice încercau să restabilească echilibrul emoțional și mental al unui individ afectat de spaime.
• aglico — Formă arhaică și regională de vocativ a numelui propriu feminin Aglica sau, în anumite contexte folclorice, o adresare directă, afectuoasă ori personificată către planta aglică în cadrul descântecelor, invocărilor ritualice sau cântecelor populare tradiționale.
• alimăni — Variantă fonetică sau formă de infinitiv scurt pentru verbul arhaic 'alimăna'; acțiunea de a stârni o vijelie puternică, a se zbuciuma violent ori a umbla neliniștit și bezmetic ca un spirit al apelor. Termenul descrie o dinamică structurală impetuoasă, fiind utilizat în poezia populară veche sau în descântece pentru a ilustra mișcarea haotică a elementelor naturii sau a stărilor emoționale native.
• alimori — Variantă fonetică sau regională rară pentru verbul mori (a muri / a amorți); acțiunea de a stinge, a calma, a potoli sau a amorți structural o durere, o flacără ori o agitație intensă prin intermediul unor leacuri sau vrăji. În textele folclorice arhaice, descrie aducerea unei stări de repaus, liniștire sau anihilare dinamică a elementelor nefavorabile.
• antipalagă — Termen extrem de rar din credințele și superstițiile populare românești, ce desemnează un ritual arhaic, un descântec sau un obiect cu rol apotropaic utilizat de comunitățile rurale pentru a îndepărta, contracara sau împrăștia grindina, furtunile violente și norii aducători de prăpăd abătuți asupra recoltelor.
• apa-trândului — Termen arhaic din medicina populară și descântecele românești ce desemnează o infuzie terapeutică sau o apă sfințită utilizată empiric pentru vindecarea 'trândului' (o afecțiune veche identificată de regulă cu inflamația ganglionilor limfatici, scrofuloză, bube dulci sau o stare de lâncezeală fizică severă). Această licoare era preparată din plante medicinale specifice și administrată bolnavului alături de formule magice.
• argint-viu — Denumire populară, tradițională sau mitologică utilizată în spațiul românesc pentru elementul chimic mercur (Hg); lichid metalic greu, argintiu și extrem de mobil la temperatura camerei. În sens etnografic și folcloric, argintul-viu deținea o prezență duală masivă, fiind utilizat empiric ca remediu terapeutic periculos sau considerat instrument magic în descântecele de întoarcere a farmecelor; în sens figurat, descrie o persoană (mai ales un copil) extrem de agitată, dinamică, plină de energie și imposibil de oprit.
• astrălina — Un arhaism poetic sau regional foarte rar utilizat în descântecele tradiționale sau în poezia populară veche pentru a descrie o stare de strălucire spectrală, o lumină palidă reflectată de stele (raze astrale) ori o ființă mitologică nocturnă asociată cu bolta cerească. Reprezenta o metaforă plastică structurală folosită pentru a sugera puritatea imaterială, ghidarea nocturnă și influența nevăzută a aștrilor asupra destinului terestru.