#doctrina

• abjura — A renunța în mod public și solemn la o credință religioasă, la o doctrină filozofică, politică sau la un jurământ depus anterior; a renega o convingere profundă în fața unei autorități. În sens istoric, termenul face referire la retractarea oficială a unei erezii, în timp ce în sens modern este utilizat pentru a descrie o schimbare radicală și asumată a principiilor etice sau ideologice.
• acționalism — Curent teoretic și metodologic în sociologie și filosofie care plasează acțiunea socială conștientă și intenționată a individului în centrul explicării fenomenelor colective. Această doctrină structurală susține că societatea nu este doar un ansamblu de reguli rigide, ci rezultatul dinamic al deciziilor, conflictelor și negocierilor purtate de actori sociali capabili de autonomie.
• adept — Persoană care aderă pe deplin la o doctrină, la o teorie științifică, filozofică, politică ori religioasă, devenind un susținător activ și un propagator al acesteia; ca adjectiv, descrie starea de atașament ideologic sau intelectual față de un set de valori ori principii structurate. Termenul definește identitatea socială și poziția doctrinară a unui individ în cadrul unui curent de gândire.
• aggiornamento — Proces de înnoire, adaptare și modernizare a unei instituții, a unei doctrine sau a unei mentalități la cerințele, realitățile și mentalitatea lumii contemporane. Termenul a devenit celebru la nivel mondial în timpul Conciliului Vatican II, definind deschiderea Bisericii Catolice spre dialog cu modernitatea fără a-și altera valorile dogmatice fundamentale.
• agrarian — Care susține agrarianismul, privitor la doctrinele politice și mișcările sociale care consideră proprietatea agricolă tradițională și comunitățile rurale drept fundamentul moral și economic al societății. Ca substantiv, desemnează un teoretician, politician sau membru al unui partid țărănesc care militează pentru protejarea intereselor agricultorilor în fața industrializării.
• agrariană — Forma de feminin pentru termenul agrarian; se referă la curentele politice, organizațiile țărănești sau perspectivele filosofice rurale. Ca substantiv, desemnează o femeie care aderă la ideologia agrarianistă ori militează pentru drepturile comunităților agricole.
• agrarianism — Doctrină social-politică și economică fundamentată pe valorizarea preeminentă a proprietății funciare și a muncii agricole ca baze ale stabilității naționale, moralității și libertății democratice. Acest sistem conceptual susține că societățile rurale sunt superioare din punct de vedere etic celor puternic industrializate și promovează măsuri legislative menite să protejeze micii producători independenți în fața expansiunii corporatiste urbane.
• anarchism — Variantă grafică neologică sau etimologică pentru cuvântul anarhism; doctrină politică și filozofică bazată pe respingerea totală a oricărei forme de autoritate instituționalizată, ierarhie forțată și control statal. Susține organizarea societății exclusiv prin asocieri libere, voluntare, cooperare reciprocă și autoguvernare, considerând că statul și structurile sale coercitive sunt opresive și inutile pentru libertatea individuală și colectivă.
• anarhism — Doctrină politică și filozofică bazată pe respingerea totală a oricărei forme de autoritate instituționalizată, ierarhie forțată și control statal. Această teorie susține organizarea societății exclusiv prin asocieri liber consimțite, voluntare, cooperare reciprocă, ajutor reciproc și autoguvernare descentralizată, considerând că statul și structurile sale juridice coercitive sunt opresive, corupte și inutile pentru libertatea individuală și colectivă.
• anarhizm — Variantă grafică arhaică, regională sau străină (influențată de limbile slave sau germanice) utilizată în unele documente istorice sau hărți politice vechi pentru substantivul anarhism. Desemnează doctrina politică ce respinge structural autoritatea statală coercitivă, militând pentru o societate orizontală, bazată pe comunități locale autogestionate și acorduri libere între indivizi.
• anexionistă — Femeie care susține doctrinele expansioniste sau, ca adjectiv, o măsură politică, o doctrină ori o acțiune externă ce urmărește încorporarea forțată, unilaterală și permanentă a unui teritoriu străin. Această abordare structurală încalcă suveranitatea națiunilor și este guvernată de interese imperialiste de extindere a frontierelor de stat.
• aniconism — Doctrină, curent sau sistem de convingeri care interzice sau descurajează crearea și venerarea de imagini materiale ce înfățișează divinitatea sau alte entități spirituale. Spre deosebire de iconoclasm, care implică distrugerea violentă a imaginilor existente, acest concept reprezintă o conduită preventivă, preferând manifestarea sacrului prin intermediul cuvântului scris, al textelor sacre sau al simbolurilor non-reprezentative.
• antipapism — Atitudine, doctrină sau mișcare de opoziție sistematică față de instituția papalității, de autoritatea absolută a papei sau de influența politică și spirituală a Vaticanului în lume. Acest curent ideologic s-a manifestat intens în timpul Reformei protestante, dar și în diverse mișcări laice sau naționaliste din Europa, contestând primatul pontifical și centralizarea ecleziastică.
• antiprogresist — Care se opune progresismului; persoană sau curent ideologic care respinge ideile, reformele sau mișcările politice și sociale asociate cu progresismul modern. În sens politic și cultural, descrie o poziție conservatoare sau tradiționalistă care critică transformările sociale rapide, argumentând că acestea pot destabiliza valorile fundamentale, structurile istorice sau ordinea morală a unei comunități.
• antiprogresistă — Forma de feminin pentru antiprogresist; femeie sau orientare ideologică/măsură care manifestă opoziție față de valorile, doctrinele ori reformele de tip progresist. Termenul descrie fie o persoană de sex feminin cu viziuni tradiționalist-conservatoare, fie o entitate, doctrină sau manifestare culturală care critică ori respinge transformările sociale propuse de mișcările progresiste moderne.
• antisocialist — Care se opune socialismului, doctrinelor socialiste sau regimurilor politice bazate pe această ideologie. În context istoric și politic, se referă la mișcări, discursuri, partide (de regulă conservatoare, liberale sau capitaliste) ori curente de opinie care critică proprietatea de stat, centralizarea economică și controlul guvernamental, militând pentru proprietatea privată, economia de piață liberă și individualism.
• antitotalitarism — Doctrină politică, atitudine ideologică sau poziție filosofică bazată pe respingerea radicală a totalitarismului, a fascismului, a comunismului de stat și a oricărei forme de totalitate guvernamentală coercitivă. Reprezintă un cadru conceptual ce reunește diverse orientări democratice, având ca numitor comun apărarea statului de drept, independența justiției, pluralismul ideologic și protejarea individului împotriva imixtiunii absolute a aparatului statal.
• antropocentrism — Concepție filozofică sau doctrină metafizică potrivit căreia omul este centrul universului, scopul suprem al creației și măsura tuturor valorilor morale, estetice și existențiale. Acest curent tinde să interpreteze toate legile cosmice și fenomenele naturale prin prisma relevanței lor pentru specia umană, fiind adesea contrastat în dezbaterile actuale cu biocentrismul sau ecocentrismul.
• antropologist — Persoană care aderă la curentul antropologismului sau care susține reducerea problemelor filozofice la studiul naturii umane. Ca adjectiv, descrie un autor, o lucrare, o teză sau o metodă de analiză fundamentată pe principiile antropologismului, concentrată pe explicarea culturii prin determinisme biologice ori psihofizice.
• antropomorfistă — Forma feminină pentru 'antropomorfist'; descrie o femeie, o operă de artă, o grupare religioasă sau o viziune doctrinară care îmbrățișează ori aplică principiile antropomorfismului. Ca substantiv, desemnează o femeie artist, scriitoare sau adeptă a unui curent spiritual care atribuie trăsături și forme umane divinităților ori elementelor din natură.