#ghidaj

• alveolină — Gen de foraminifere fosile marine de dimensiuni mari, caracteristice perioadei Cretacicului superior și Eocenului, având cochilia calcaroasă de formă sferică, elipsoidală ori fusiformă, împărțită structural în numeroase loje sau alveole mici; microfosilă ce aparține acestui gen. Aceste organisme reprezintă fosile de ghidaj esențiale pentru datarea straturilor geologice sedimentare și reconstituirea vechilor medii marine tropicale.
• amonit — Moluscă cefalopodă marină fosilă din subclasa Ammonoidea, caracterizată printr-o cochilie calcaroasă externă, planospirală și compartimentată, care a trăit din Devonian până la sfârșitul Cretacicului. Fosilele acestor organisme sunt utilizate pe scară largă în geologia stratigrafică drept fosile de ghidaj pentru datarea precisă a straturilor de roci sedimentare din era Mezozoică.
• amoniți — Forma de plural pentru amonit; grup extins de moluște cefalopode marine fosile caracterizate prin cochilii compartimentate spiralate, similare nautilului modern. În geologia istorică, acești reprezentanți servesc drept fosile de ghidaj esențiale pentru delimitarea și datarea biozonelor sedimentare din erele trecute, oferind indicii despre climatul și dinamica oceanelor preistorice.
• amonoidee — Denumire științifică extinsă sau clasificare taxonomică superioară (Ammonoidea) care include toate speciile de moluște cefalopode marine fosile înrudite cu amoniții adevărați, răspândite global din Devonian până în Cretacic. Aceste organisme preistorice se disting prin structura unică a cochiliilor externe spiralate și compartimentate, fiind esențiale ca fosile de ghidaj în stratigrafie.
• arietites — Gen fosil de amoniți (molluște cefalopode marine dispărute) din perioada Jurasicului timpuriu, caracterizat printr-o cochilie mare, planospirală, cu coaste transversale proeminente și o carenă centrală pronunțată; numele sugerează asemănarea cochiliei spiralate cu coarnele zeului egiptean Ammon sau ale unui berbec, fiind un fosil de ghidaj critic pentru datarea straturilor geologice din etajul Sinemurian.
• avancală — Piesă sau element de ghidare amplasat în partea anterioară a unui utilaj ori dispozitiv de calibrare, utilizat istoric în laminoare și ateliere de trefilare pentru prelucrarea metalelor. Rolul său principal este de a asigura alinierea corectă și preformarea semifabricatului (bărate, sârme) înainte ca acesta să pătrundă în zona principală de deformare plastică sau tăiere.