#hidrocarburi
- alifatic — Termen de specialitate utilizat pentru a descrie o clasă largă de compuși organici (hidrocarburi) caracterizați printr-o structură moleculară cu lanț deschis, liniar sau ramificat, ori saturat, ori nesaturat (cum sunt alcanii, alchenele și alchinele), excluzând structurile ciclice stabile de tip aromatic. Denumirea provine istoric din constatarea că primii compuși din această categorie au fost izolați din grăsimi animale sau vegetale.
- antrac — Termen tehnic neologic sau variantă lexicală restrânsă utilizată pentru a desemna un compus derivat din huilă ori un amestec de hidrocarburi aromatice policiclice corelat structural cu antracenul; de asemenea, poate funcționa ca radical sau bază chimică în sinteza unor coloranți industriali stabili. Acest element structural organic este manipulat în medii controlate de laborator datorită proprietăților sale de fixare spectrală și reactivitate termică ridicată.
- aromatizare — Acțiunea de a aromatiza și rezultatul ei; operație tehnologică, industrială sau culinară prin care se introduc substanțe aromate (esențe, uleiuri eterice, mirodenii) într-un produs pentru a-i îmbunătăți proprietățile organoleptice. În chimia industrială a petrolului, termenul desemnează procesul de transformare a hidrocarburilor alifatice în hidrocarburi aromatice ciclice (areme) prin reformare catalitică.
- asfaltit — Varietate naturală de bitum solid, de culoare neagră sau brun-închisă, cu luciu mătăsos ori vitros și spărtură concoidală, formată prin oxidarea și polimerizarea naturală a petrolului în straturile scoarței terestre. Acest mineral hidrocarbonat are un punct de topire ridicat (între 110 și 200 de grade Celsius) și este utilizat industrial la fabricarea lacurilor izolatoare, a vopselelor speciale, a maselor plastice și a izolațiilor electrice de înaltă performanță.